CHIȘINĂU, 14 mart– Sputnik. Preşedintele Comisiei de control a dosarelor INTERPOL, Vitalie Pârlog, a prezentat raportul anual al activității instituției pe care o conduce pentru anul 2018. Într-un interviu acordat portalului Tribuna, care a fost preluat și de evenimentul.md, Pârlog a enumerat câteva probleme esențiale puse în discuție.
”În cadrul Adunării Generale, care a avut loc la Dubai, am pus accent pe reformele interne, recursul efectiv al reclamanţilor, expertiza în materie de tratament a datelor, accesul reclamanţilor la informaţii, restricţiile de oferire a informaţiilor de către state în condiţii clar stabilite, adică când e vorba, spre exemplu, de securitate naţională. Am vorbit şi despre modalitatea în care sunt examinate de către Comisie toate dosarele aflate în competenţa sa, menţionând că acestea sunt tratate luându-se în calcul specificul lor şi toate circumstanţele aferente. Ne străduim să luăm în calcul specificul activităţii fiecărui serviciu poliţienesc, asigurând şi echilibrul în raport cu drepturile fundamentale ale omului”, a declarat Vitalie Pârlog.
Acesta a mai spus că activitatea sa în cadrul INTERPOL contribuie și la promovarea imaginii Republicii Moldova.
”În primul rând, aş vrea să menţionez că este o premieră pentru Republica Moldova să aibă exponenţi la acest nivel în cadrul INTERPOL. Înţeleg responsabilitatea ce-mi revine în acest sens şi mă strădui să-mi fac bine lucrul, conştientizând că ceea ce fac eu se răsfrânge şi asupra imaginii ţării noastre în general. Deşi, ţin să menţionez, că în tot ceea ce fac sunt totalmente independent. Avem atribuţii clar stabilite de documentele statutare ale INTERPOL şi mă strădui să le respect întocmai”, a precizat Vitalie Pârlog.
Vom menționa că în data de 18 ianuarie 2019, Michelle Estlund a publicat pe site-ul rednoticelawjournal.com articolul "INTERPOL - rapoartele anuale ale CCD și accentul pe necesitatea îmbunătățirii BCN", în care face trimitere la discursul președintelui Comisiei, Vitalie Pîrlog, la reuniunea anuală a INTERPOL din 2017.
Atunci Vitalie Pirlog a abordat mai multe chestiuni, dar s-a concentrat în acel moment asupra modificărilor aduse de adoptarea Statutului CCD și la provocările cu care se confruntă Comisia în relațiile sale cu Birourile Centrale Naționale (BCN).
În timp ce Comisia are acum sarcina de a respecta termenele limită pentru deciziile sale, ea se bazează, de asemenea, ca BCN să răspundă rapid și succint la anchetele legate de cererile de eliminare. Discursul arată că, în timp ce majoritatea BCN răspund într-o manieră adecvată, unele birouri nu au răspuns.
De exemplu, domnul Pirlog a considerat necesar să reamintească țărilor membre că politica de azil a organizației a fost menită să fie utilizată în conformitate cu legislația internațională și cu protecția acordată persoanelor cu statut protejat. Această remarcă a venit într-un moment în care INTERPOL și-a pus deja în aplicare politica de azil și a dezvoltat politica în cadrul președintelui Meng Hongwei, care a încercat să excludă Notificarea roșie (Red Notice) din protecția politicii, dacă țările lor consideră că sunt teroriști. Pericolul cu această nuanță, desigur, a fost că persoanele protejate ar putea fi totuși supuse persecuției cu ajutorul INTERPOL-ului dacă țările solicitante le-ar califica incorect ca teroriști.
În această situație, ca și în cazul altora cu care se confruntă Comisia, aceasta din urmă este obligată să cântărească drepturile individuale și necesitatea unei protecții juridice împotriva nevoii exprimate de statele membre în materie de aplicare a legii, a mai arătat Michelle Estlund în articolul său "INTERPOL - rapoartele anuale ale CCD și accentul pe necesitatea îmbunătățirii BCN", publicat pe site-ul rednoticelawjournal.com.