CHIȘINĂU, 7 ian – Sputnik. Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău urma să fie dat în exploatare încă acum doi ani. Dar, se pare, că nici în 2019, conducta nu va fi funcțională, iar Moldova nu va primi gaz din România, așa cum promiteau în 2014 autoritățile de la Chișinău, București și Bruxelles.
Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău trebuia să fie dată în exploatare în trimestrul patru al anului 2017. Ulterior, termenul a fost extins până în 2018, iar la sfârșitul anului trecut autoritățile anunțau deja despre finalizarea construcției acestei conducte până la Chișinău, la sfârșitul anului 2019.
Se pare însă că nici acest termen nu va fi respectat, deoarece ultima licitație din 2018, la care urma să fie selectat agentul economic responsabil de execuția gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău, a fost anulată.
Potrivit informațiilor oferite de Vestmoldtransgaz, licitația privind achiziția lucrărilor privind execuția conductei de interconectare a sistemului de transport gaze naturale din România cu sistemul de transport gaze naturale din Republica Moldova – Faza II – direcția Iași-Ungheni-Chișinău a fost anulată din cauză că nu a fost depusă nicio ofertă care să corespundă cerințelor.
”Comisia de Achiziții a decis anularea procedurii de achiziții, deoarece nu a fost depusă nicio candidatură admisibilă, ca răspuns la o procedură deschisă tuturor operatorilor economici interesați, în conformitate cu prevederile hotărârii ANRE cu privire la aprobarea Regulamentului privind procedurile de achiziție a bunurilor, lucrărilor și serviciilor utilizate în activitatea titularilor de licență din sectoarele electroenergetic, termoenergetic, gazelor naturale și a operatorilor care furnizează serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare”, potrivit unei note informative semnată de președintele Comisiei de Achiziții Luca Bogdan- Avram.
Deocamdată, întreprinderea nu a anunțat un nou tender la care să fie să fie selectat operatorul economic responsabil de construcția gazoductului până la Chișinău.
Conducta Ungheni-Chișinău va avea o lungime de 120 de kilometri şi capacitatea de a transporta anual circa 1,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale din România în Republica Moldova.
Ultimele discuții dintre autoritățile moldovene și cele române despre gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău au avut loc la sfârșitul lunii noiembrie 2018, în cadrul vizitei premierului Pavel Filip la București, unde s-a desfășurat ședința comună a celor două guverne. La 22 noiembrie, la București, premierul Pavel Filip discuta cu omologul său român, Viorica Dăncilă, despre necesitatea lansării celei de-a doua etape de construcție a gazoductului Ungheni-Chișinău.
Inițial, finalizarea lucrărilor de construcție a gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău era preconizată pentru sfârșitul anului 2017. Ulterior, termenul a fost extins până în 2018, iar în 2018 ministrul moldovean al Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, a declarat că tronsonul Ungheni-Chișinău ar urma să devină funcțional la sfârșitul anului 2019.
Reprezentanții Transgaz, companie care a privatizat Vestmoldtransgaz, de asemenea, au anunțat că termenul de finalizare a conductei Ungheni-Chișinău este decembrie 2019. Potrivit lor, proiectul Ungheni - Chișinău reprezintă o importantă investiție pentru creșterea securității energetice a Republicii Moldova, pentru asigurarea aprovizionării cu gaze naturale a celei mai mari zone de consum din Republica Moldova, municipiul Chișinău.
Cine e vinovat
Fostul premier al României, Victor Ponta, declara la sfârșitul anului trecut la Chișinău că România poartă întreaga vină pentru faptul că gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău nu este construit în termenele stabilite.
”Am ajuns la Ungheni, am obținut Acordul cu BERD-ul pentru finanțare. S-au mișcat lucrurile mult mai greu în 2016-2017, din vina României, nu din vina Moldovei că și noi la București schimbăm guverne, o luăm de la capăt”, a declarat politicianul.
Ponta susține că, la etapa actuală, au fost semnate toate contractele pentru proiectare și execuție, astfel încât proiectul să fie finalizat cât mai repede.
”În sfârșit s-au semnat toate contractele pentru proiectare și execuție și sper cât mai repede, nu să mai treacă 10 ani, aici în Chișinău să aveți posibilitatea dacă nu vine gaz din Est, să vină gaz din Vest”, a declarat fostul premier al României.
Vorbe multe – fapte puține
Gazoductului Iaşi-Ungheni a fost dat în exploatare cu mare fast pe 27 august 2014, când în Republica Moldova este sărbătorită Ziua Independenței. La eveniment au participat comisarului european pentru Energie de atunci, Günther Oettinger, prim-ministrul României, Victor Ponta, premierul Republicii Moldova la acea vreme, Iurie Leancă, și ministrul Economiei, Andrian Candu.
Proiectul “Conducta de interconectare a Sistemului de Transport Gaze Naturale din România cu Sistemul de Transport Gaze Naturale din Republica Moldova pe direcţia Iaşi – Ungheni” a fost implementat prin Programul Operaţional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013 şi a constat în realizarea unei conducte de transport cu diametrul de 500 mm, având drept componente principale - firul terestru pe teritoriul României cu lungimea de 32 km, subtraversarea râului Prut (fir principal şi fir de rezervă) de 736 metri, firul terestru pe teritoriul Republicii Moldova – 11 km şi staţia de măsurare gaze amplasată pe teritoriul Republicii Moldova.
Construcția conductei de gaz Iași-Ungheni a costat 26 milioane de euro, dintre care 7 milioane au fost oferite sub formă de grant de Uniunea Europeană. Gazoductul are lungimea de 43,2 km și capacitatea de 1,5 miliarde de metri cubi pe an.
Următoarea etapă a proiectului este construcţia conductei Ungheni-Chişinău pe teritoriul Republicii Moldova şi a gazoductului Oneşti-Leţcani cu Staţia de Comprimare a gazelor pe teritoriul României.
Importul gazelor naturale din România prin intermediul gazoductului Iași – Ungheni a început în martie 2015. Conform contractului semnat, pe parcursul anului 2015 în Republica Moldova urma să fie livrat peste un milion de metri cubi de gaze, la un preț de 1010 lei românești pentru 1000 metri cubi.
În anul 2017, România nu mai livrează gaz natural în Republica Moldova. Ministrul Economiei de la acea vreme, Octavian Calmâc, declara în Parlament că în 2017 nu a fost semnat un contract de livrare a gazului din România”.
Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniţă, a declarat în cadrul unei prime conferinţe de presă la Chişinău, când și-a preluat mandatul, că gazoductul Iaşi-Ungheni are mai mult o menire politică, decât economică.