BUCUREȘTI, 8 oct, Sputnik, Dragoș Dumitriu. Scriam ieri, după ce Biroul Electoral Central a transmis datele prezenței la vot la ora 16, că demersul național pentru modificare Constituției se îndreaptă către un eșec major. Dar, mai ales, scria că prin acest eșec se dovedește că România a pierdut "războiul hibrid".
Da, aceasta e adevărata față a misterioasei sintagme, folosită actualmente de unii vectori de influență români ca un fel de atașament obligatoriu la orice e legat de Rusia. Dar, oare Rusiei trebuie să i se atașeze sintagma? Hai să vedem cum o definește președintele LARICS, Dan Dungaciu:
"În războiul hibrid, esenţiale nu sunt doar slăbiciunile militare, ci mai ales cele societale, adică cele non-militare, pe care cel care generează agresiunea încearcă să le fructifice: tensiuni etnice, instituţii slabe şi corupte, dependenţă economică/energetică etc. Bazat pe aceste slăbiciuni, un război hibrid comportă acţiuni diverse, de la terorism la propagandă mediatică (…). Un stat slab este ţintă predilectă a unui război hibrid. Stat slab înseamnă stat fără instituţii puternice, cu cetăţeni dezangajaţi faţă de stat sau chiar ostili lui, dependent economic de potenţiali inamici, măcinat de corupţie, deci uşor de infiltrat la nivelul deciziei strategice".
Vă propun un exercițiu — hai să înlocuim "război hibrid" cu sintagma "parteneriat strategic". Și ce descoperim? Că, de când suntem în acest "parteneriat strategic" ne-am umplut de tensiuni sociale — animozități între (românii din diverse) provincii, mai nou pe bază de orientare sexuală, în embrion sunt și cele pe bază religioasă.
Apoi, de când cu NATO și parteneriatul strategic am devenit "cel mai corupt stat", fapt pe care oficialii "parteneri strategici" ni-l amintesc de fiecare dată! Practic, direct sau prin intensa propagandă mediatică, ei au convins populația că România are "instituţii slabe şi corupte". Greșesc cu ceva? Ia dați căutare pe Google după Hans Klemm, Victoria Nuland, Dean Thompson, în fine orice oficial american care a avut treabă cu noi.
În plus, "parteneriatul" și anexa lui, "integrarea" au dus la desființarea ramurilor productive ale economiei, dar și a celor comerciale, ba chiar și energetice (desființarea minelor, înstrăinarea resurselor de petrol și gaze, capacităților de rafinare, controlul NuclearElectrica prin Fondul Proprietatea preluat de americani) România este actualmente în "dependenţă economică/energetică etc.".
Cu alte cuvinte, România este ceea ce spune Dan Dungaciu: "un stat slab", deci o "țintă predilectă a unui război hibrid". Și ce mai spune specialistul citat?
"Stat slab înseamnă stat fără instituţii puternice, cu cetăţeni dezangajaţi faţă de stat sau chiar ostili lui". Adică exact ce vedem de ani buni încoace — de când am devenit convinși că instituția fundamentală a democrației, Parlamentul, este corupt și incompetent — și fapt care a fost confirmat acum la Referendum, când s-a dovedit că și instituția care deținea locul 1 în topul încrederii nu mai are credibilitate în zona faptică: Biserica!
Să reamintim că demersul a avut la bază o inițiativă a peste 3 milioane de cetățeni, a fost susținut de majoritatea parlamentară, de Biserica Ortodoxă Română și de cultele neoprotestante, de majoritatea presei, de figuri publice de mare notorietate — iar cu toate acestea populația nu a fost interesată! Se poate spune că, prin această atitudine, populația a dovedit acea "dezangajare", chiar ostilitate față de îndemnurile celor citați, inclusiv a instituțiilor și reprezentanților statului — de care vorbește Dungaciu.
Un singur aspect nu concordă între definiția citată a "războiului hibrid" și "parteneriatul strategic" — în accepțiunea lui Dan Dungaciu, se vorbește de un stat "uşor de infiltrat la nivelul deciziei strategice", pe când în situația "parteneriatului strategic" e… impunere, pur și simplu! De la serviciile speciale, până la hotărâri în consilii de administrație deciziile strategice sunt luate în așa zis „parteneriat" — dar, cum se face.. doar în sensul ascultării, cedării și chiar efectuării de plăți de către România!
Da, am uitat, dar e deja de la sine înțeles — statul român e "măcinat de corupție", iar "potențialii inamici" sunt în jurul nostru, dar și printre noi — este parte subînțeleasă a "parteneriatului strategic"!
Ca să înțeleagă cei mai tineri și să își aducă aminte cei mai bătrâni — România, altădată independentă energetic și economic, dar și singurul stat fără datorii și unul dintre cei mai activi vector ai păcii mondiale este, de când cu "parteneriatul strategic", coruptă și permanent "amenințată"!
Se poate spune că Dan Dungaciu are perfectă dreptate: există război hibrid, iar România este victima unui asemenea tip de agresiune care se numește "parteneriat strategic". Referendumul a fost o mare bătălie pierdută în aceste război.
Iar consecința cea mai gravă a înfrângerii României este chiar confirmarea stării de colonie chiar de către români, prin atitudinea lor la Referendum.
"Războiul hibrid despre care vorbesc mulți există — iar acum se dovedește că România l-a pierdut, asta pentru că nu a înțeles ce fel de "aliați" are", scriam ieri și ilustram cu o fotografie de la o "paradă gay" de la București. În prim planul fotografiei apar fostul ambasador al Marii Britanii, Paul Brummell, adjuncta lui Hans Klemm, Abigail M. Rupp, precum și reprezentanta Comisiei Europene, Angela Cristea… și alți aliați…
Ieri, la două minute după ce am publicat articolul despre "Războiul hibrid", un trust media despre care se spune că ar fi al "serviciilor" l-a preluat — cu atacurile de rigoare. Menționez că, în ciuda oricăror acuzații, provoc pe oricine să găsească "propagandă" rusă sau de orice fel în această analiză; este pur și simplu un fragment dintr-o stare de fapt mult mai amplă, dintr-un război hibrid, în care pierdem în fiecare zi.