CHIȘINĂU, 8 mai – Sputnik. Deputații de la Chișinău urmează să voteze hotărârea cu privire la stabilirea datei alegerilor parlamentare din toamna acestui an până la sfârșitul sesiunii de primăvară-vară. Până în luna iulie, toate fracțiunile parlamentare vor trebui să convină asupra datei scrutinului ce urmează să se desfășoare în toamnă în Moldova.
Liderul Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, a declarat, marți, după ședința săptămânală a formațiunii, că a solicitat colegilor deputați să discute cu fracțiunile parlamentare, cu care să convină asupra datei alegerilor parlamentare și să voteze această dată în Parlament cât de curând posibil.
Plahotniuc a mai spus că PD a analizat mai multe propuneri care au drept scop consolidarea caracterului democratic al procesului electoral, prevenirea fraudelor și finanțării netransparente a campaniei electorale.
”Am solicitat colegilor din Parlament să creeze un grup de lucru privind organizarea alegerilor într-un mod democratic și transparent. Acest grup va reprezenta o platformă deschisă unde vor fi invitate partidele de opoziție, societatea civilă și instituțiile responsabile de organizarea alegerilor”, a declarat liderul PD.
Președintele Parlamentului, Andrian Candu, urmează să facă demersurile necesare pentru a crea această platformă care va activa atât timp cât va fi necesar.
Scrutinul parlamentar urmează să se desfășoare în perioada 30 noiembrie 2018 – 28 februarie 2019. Codul Electoral al Republicii Moldova prevede că alegerile deputaţilor în Parlament se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent. Mandatul actualului Parlament expiră la 30 noiembrie.
Președintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Alina Russu, a declarat în studioul Sputnik Moldova că alegerile parlamentare ordinare din acest an vor costa în jur de 90 de milioane de lei. Potrivit președintelui CEC, această sumă deja a fost prevăzută în Legea bugetului de stat pentru anul 2018.
Din 2018, alegerile Parlamentului se vor efectua în baza unui sistem mixt (proporţional şi majoritar) într-o circumscripţie naţională şi în circumscripţii uninominale. În circumscripţia naţională se aleg 50 de deputaţi în baza votului reprezentării proporţionale. În circumscripţiile uninominale se aleg 51 de deputaţi în baza votului majoritar, câte unul de la fiecare circumscripţie.