Politică
Pe site-ul Sputnik Moldova aflați informații de ultimă oră despre evenimentele care se produc pe scena politică - în Parlament, Guvern sau în cadrul partidelor.

Iohannis se opune mutării ambasadei române la Ierusalim

Președintele României se opune intenției guvernului român de a muta ambasada României din Tel Aviv la Ierusalim, afirmând că o astfel de decizie contravine normelor internaționale și nu poate fi luată fără a lua în calcul consecințele pentru politica externă și securitatea națională.
Sputnik

CHIȘINĂU, 20 apr — Sputnik, Octavian Racu. Președintele României, Klaus Iohannis, se opune intenției Guvernului de a demara procesul mutării ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim. Acest lucru ar echivala cu recunoașterea de către statul român a statutului Ierusalimului de capitală a statului israelian.

Aseară, la "Sinteza zilei", Liviu Dragnea a confirmat că Guvernul a adoptat un memorandum prin care decide începerea procedurilor de mutare a ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim.

România, printre statele care negociază mutarea ambasadei la Ierusalim?

O astfel de decizie a fost luată la scurt timp după vizita adjunctul ministrului Afacerilor Externe al Israelului, Tzipi Hotovely, care a sosit la București pentru a convinge factorii de decizie din România să-și transfere ambasada la Ierusalim. Hotovely a avut o întrevedere cu Liviu Dragnea, Teodor Meleșcanu și Viorica Dăncilă, însă oficialitățile române au evitat să facă public adevăratul scop al vizitei diplomatului israelian, rezumându-se la publicarea unor comunicate în care se menționează importanța dezvoltării relațiilor bilaterale dintre cele două state.

La sfârșitul lui decembrie 2017, Liviu Dragnea și-a exprimat o poziție în favoarea mutării reprezentanței diplomatice a României la Ierusalim. O astfel de declarație a provocat un scandal diplomatic, România riscând să-și înrăutățească relațiile cu lumea arabă: ministrul Afacerilor Externe al Palestinei a convocat reprezentantul diplomatic al României, exprimându-și nemulțumirea față de enunțarea unei astfel de poziții și a reamintit de o declarație a Ligii Arabe prin care se anunță că țările arabe vor reduce relațiile cu fiecare țară care va decide să-și mute ambasada în Ierusalim.

Pe de altă parte, administrația prezidențială afirmă că nu a fost informată sau consultată în prealabil în legături cu acest demers, iar o astfel decizie trebuie să aibă la bază niște evaluări solide și cuprinzătoare, luând în considerație consecințele și implicațiile politice externe.

În opinia lui Iohannis, "inițiativa Guvernului României poate reprezenta, eventual, cel mult începutul unui proces de evaluare în materie, care poate fi finalizat doar în momentul încheierii negocierilor privind Procesul de Pace din Orientul Mijlociu, în cadrul căruia statutul Ierusalimului reprezintă o temă centrală. Acest statut poate fi stabilit numai în urma încheierii unui acord direct şi final între părți".

Meleșcanu nu exclude o întâlnire cu Lavrov, „înaintea unor contacte mai importante”

Șeful statului a reamintit că poziția României în ceea ce privește procesul de pace din Orientul Mijlociu rămâne a fi legată de implementare a conceptului „soluției celor două state" — Israel și Palestina, care să coexiste în pace și securitate. O poziție similară a exprimat-o în mai multe rânduri și actualul ministru al Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu.

Iohannis reafirmă că poziția României față de statutul orașului Ierusalim rămâne conformă cu cea stabilită în rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU și Adunării Generale a ONU în ceea ce privește acest subiect. Totodată el amintește de existența unei serii de rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU și Adunării Generale a ONU, în care statelor membre li se solicită să se abțină de la stabilirea misiunilor diplomatice în Ierusalim.

"Prin urmare, în această etapă, relocarea ambasadei României în Ierusalim ar reprezenta o încălcare a dreptului internațional relevant", se afirmă în comunicatul administrației prezidențiale. 

În opinia președintelui, o astfel de decizie trebuie luată numai după consultarea și cu avizul tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniul politicii externe și securității naționale, decizia finală aparținând, din punct de vedere constituțional, președintelui român.