Moldova ar putea fără problemele să dezvolte parteneriate pe ambele dimensiuni, așa cum a făcut parțial și până acum, doar că nu a valorificat pe deplin nici una dintre cele două perspective.
Răspunsul este pentru că autoritățile de la Chișinău au mentalitate de vasal, de slugă docilă, de sclav, mai exact.
CSI este, în primul rând, o platformă de dezvoltare a parteneriatelor economice reciproc avantajoase între niște subiecți suverani, chiar dacă fac parte din categorii de greutate diferite, cum este cazul Federației Ruse și al Republicii Moldova, de exemplu. CSI permite realizarea unor proiecte reciproc avantajoase în care fiecare parte își urmărește, își apără și își realizează interesele naționale. Și din această perspectivă CSI este foarte importantă pentru Moldova pentru că oferă acces direct, fără intermediari, la piețele de materii prime și de energie a țărilor CSI extrem de bogate în aceste resurse. Dar și la tehnologii care sunt mult mai ieftine decât cele occidentale, care în multe cazuri sunt inaccesibile pentru businessul moldovenesc. Aceeași situație este și cu piețele de desfacere, cele ale CSI fiind mult mai puțin pretențioase la produsele moldovenești decât cele occidentale.
Dar autoritățile de la Chișinăul renunță la această comunitate, la această oportunitate de dezvoltare. De ce? Pentru că sunt puturoase, pentru că nu vor să muncească, să-și asume responsabilitatea pentru gestionarea economiei naționale, a țării, în definitiv.
Este mult mai simplu să renunți la propria suveranitate, să accepți o guvernare străină, occidentală, în care chiar și procurorii (Veronica Dragalin, spre exemplu) sunt aduși din SUA – și toate acestea doar pentru niște pomeni primite de la stăpânii la care tu însuși te-ai prins slugă. Fuga, teama de responsabilitate, de a lua decizii, de a fi pe cont propriu, de a-ți croi propriul destin, plăcerea de a de gudura pe lângă mai marii lumii și de a primi în schimb un os și de a lătra la oponenții stăpânilor tăi, care de fapt se află cam în aceeași situație cu tine pentru a te face tu pe plac în fața mai marilor lumii, te-au asigurat că nimic nu ți se va întâmplă, că nu vei răspunde pentru ticăloșia ta nemernică – iată toate acestea îi împing pe guvernanții de la Chișinău să renunțe la CSI.
Nici CSI nu este o vacă sfântă, o panacee pentru Moldova
Este adevărat, CSI nu este o vacă sfântă și, mai ales, o panacee pentru Moldova, pentru problemele ei multe și grave, așa cum nici Uniunea Europeană și NATO nu este. Acolo, în CSI, toți promovează propriile interese. Unii sunt mai mari și mai puternici, alții mai mici și mai slabi. Dar CSI asigură o alternativă, o cale de retragere pentru situația în care condițiile impuse de Occident vor deveni inacceptabile, cum ar fi să cedezi terenurile agricole străinilor sau să renunți complet la suveranitatea politică prin impunerea unui protectorat occidental, mai exact american, lucru care deja are loc acum.
Gravitatea gestului la care astăzi recurg sorosiștii de la Chișinău cocoțați în ierarhiile statului este că acesta este practic ireversibil. Chiar dacă la putere va veni o altă formațiune politică, cu o altă viziune politică și geopolitică, va fi practic imposibil de a redeveni membru al CSI, care, cum am spus, înseamnă accesul la resurse și energie la prețuri moderate (extrem de importante la dezvoltarea unei industrii), la tehnologii, la o piață nu într-atât de pretențioasă ca cea occidentală și, mai ales, o cale de retragere geopolitică. Mai ales că deja UE scârțâie greu din încheieturi. Și Moldova nu este și nici nu va fi în UE. Dar unde va fi Moldova când aceasta se va prăbuși?