Editoriale
Editorialiștii Sputnik și RIA Novosti analizează procesele politice și sociale din țara noastră și din lume și fac pronosticuri privind evoluțiile ulterioare

De ce apărarea aeriană a Forțelor Terestre a fost subordonată Forțelor Aerospațiale Ruse

Evoluția și transformarea sistemului rusesc de apărare aeriană este determinată de utilizarea activă a mijloacelor de atac aerian și de recunoaștere aeriană în teatrul de operațiuni ucrainean.
Sputnik
Subordonarea forțelor și mijloacelor de apărare antiaeriană ale Trupelor Terestre comandamentului principal al Forțelor Aerospațiale ale Rusei este determinată de „compactarea” mijloacelor de atac aerian ale inamicului și reflectă evoluția contururilor de recunoaștere și atac în teatrului modern al operațiunilor de luptă. Rezultatul ar trebui să fie creșterea eficacității apărării aeriene integrate.
Surse apropiate Ministerului rus al Apărării au comunicat luni despre subordonarea completă a apărării antiaeriene militare comandamentului Forțelor Aerospațiale ale Rusiei. Anterior, formațiuni și unități de apărare aeriană erau atât în componența Trupelor Terestre (acoperirea unităților în marș și nemijlocit în zonele acțiunilor de luptă împotriva atacurilor aeriene ale inamicului), cât și în componența apărării antiaeriene a Forțelor Aerospațiale (acoperirea anumitor obiective importante).
Forțele de apărare antiaeriană erau considerate o categorie separată a Trupelor Terestre din anul 1958. Erau în serviciul de luptă, efectuau operațiuni de recunoaștere a inamicului aerian, nimiceau mijloacele de atac aerian ale inamicului în zbor, participau la apărarea antirachetă în teatrul de operațiuni.
Apărarea aeriană de trupe are o structură de control dezvoltată, rachete antiaeriene și formațiuni radiotehnice și unități capabile să nimicească țintele aeriene în tot diapazonul de viteze și altitudini (de la un metru până la 12 km și chiar în stratosferă). Sistemele de apărare aeriană cu rază foarte scurtă (până la 10 km), rază scurtă (până la 30 km), rază medie (până la 100 km) și rază lungă (mai mult de 100 km) până în prezent au dublat într-un fel, au compactat formațiunile de apărare antiaeriană ale Forțe Spațiale. Aceasta este bine, însă nu există limite pentru perfecțiune.
Evoluția și transformarea sistemului rusesc de apărare aeriană este determinată de utilizarea activă a mijloacelor de atac aerian și de recunoaștere aeriană în teatrul de operațiuni ucrainean, pe de o parte, și de creșterea automatizării sistemelor de dirijare, formarea contururilor de recunoaștere și atac în toate mediile de utilizare în luptă concomitent (spațiu, atmosferă, pământ, mare) – pe de alta.
Editoriale
Britania se avântă în luptă împotriva Rusiei

O cursă pentru decenii

Continuarea integrării forțelor și mijloacelor rusești de apărare aeriană, extinderea orizontului informațional este o cerință a timpului și a situației din teatrul de operațiuni ucrainean, unde este necesară „înlăturarea amenințării în funcție de armamentele furnizate Ucrainei". Dezvoltarea sistemelor de apărare antiaeriană și de apărare antirachetă va avea parte de un salt mare și o cursă de durată. Supremația aeriană este baza succesului unei operațiuni militare de orice amploare.
Occidentul recunoaște faptul că Ucraina a devenit „un important poligon de testare pentru noile tehnologii de armamente”. Ultimul pachet de ajutor militar american în valoare de 2 miliarde de dolari pentru regimul de la Kiev include pentru prima dată noi drone, care „fie sunt în faza de testare, fie până acum au fost utilizate extrem de rar de trupele americane. La acestea se referă Switchblade 600, Jump 20, ALTIUS-600 și CyberLux K8”. Probabil, americanii se pregătesc pentru un război de amploare și foarte tehnologizat.
Șeful Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, Charles Brown, a recunoscut că Pentagonul a luptat timp de 20 de ani cu adversari relativ prost echipați, care „nu dispuneau de forțe aeriene sau capacități de apărare aeriană și Forțele Aeriene vor avea de a face cu aceste capacități în viitor." De fapt, Occidentul nu-și ascunde obiectivele agresive, principalii inamici în planurile strategice pentru decenii înainte sunt Federația Rusă și RPC.
Astăzi, Pentagonul este din punct de vedere tehnologic cu mult în urma Rusiei în domeniul apărării aeriene și totuși, ținând cont de experiența ucraineană, ei intenționează să integreze în mod activ sistemele de rachete antiaeriene și sistemele de recunoaștere existente. Și totodată să „acordați o atenție deosebită” distrugerii sistemelor mobile de apărare aeriană în timpul operațiunilor. Americanii ar dori să-și păstreze dreptul la lovituri aeriene nepedepsite împotriva „statelor proscrise” sau a unor „dictatori” aparte. Însă lumea s-a schimbat, „hegemonia” SUA rămâne de domeniul trecutului.
Publicația Breaking Defense a comunicat: „Conflictul din Ucraina este unul dintre primele conflicte majore în care dronele mici au pretutindeni o contribuție uriașă”. Comandantul forțelor terestre ale SUA, Christine Wormuth, a declarat: „Aparatele de zbor fără pilot... ne vor crea probleme serioase, de aceea noi examinăm posibilitatea îmbunătățirii sistemului nostru de apărare antiaeriană și antirachetă”.
Editoriale
Putin a detonat o bombă informațională
Revista americană Defense One a menționat că ucrainenii și furnizorii lor din NATO învață să integreze mai bine capacitățile de recunoaștere și atac, sistemele avansate de control și comandă. Este vorba despre perspectivele de integrare a inteligenței artificiale cu sistemele fără pilot - drone aparte, roiuri, muniții rătăcitoare”.
Pe fundalul conflictului ucrainean, comandantul forțelor spațiale, generalul Chance Saltzman, a subliniat „rolul critic al spațiului în războiul modern”, rolul uriaș de recunoaștere al sateliților comerciali (ale companiilor Maxar, Planet, Capella, BlackSky), stabilitatea de luptă a grupărilor orbitale de mii de sateliți de tipul SpaceX Starlink. Pentru inamic este ușor să dezactiveze un dispozitiv de comunicație (de transmitere a datelor de recunoaștere) și este foarte dificil în cazul a mii de sateliți de Internet.
Creșterea eficacității apărări antiaeriane a Rusiei, celei mai bune din lume, unificate și puternice, este o cerință a timpului. Și totuși, apărarea tactică antiaeriană a câmpului de luptă la nivel de regiment/divizie este de asemenea o necesitate. O divizie motorizată de pușcași aptă de luptă trebuie să fie asigurată cu propriile tancuri și ”Toruri”. Armata de tancuri are aceeași nevoie și de propria apărare aeriană, artilerie și blindate. Reglementările de luptă nu vor fi rescrise imediat. Principalul criteriu al reformării apărării antiaeriene va fi practica operațiunilor de luptă.