Editoriale
Editorialiștii Sputnik și RIA Novosti analizează procesele politice și sociale din țara noastră și din lume și fac pronosticuri privind evoluțiile ulterioare

”Kievul nu se potolește”. Pronosticul groaznic al politicienilor europeni s-a adeverit

Forțele armate ale țărilor UE au devenit ceva de genul „armată-bonsai”: arată ca reale, însă au prea puține resurse pentru o confruntare amplă directă cu Rusia.
Sputnik
Editorial de David Narmania pentru RIA Novosti.
Șeful diplomației UE, Josep Borrell, s-a plâns că rezervele de armamente sunt pe sfârșite din cauza conflictului din Ucraina. Ce pericol ar putea prezenta asta pentru Uniunea Europeană, citiți în materialul RIA Novosti.

Nu din depozite, ci din armate

Borrell a subliniat că Kievul deja nu mai primește ajutor militar din rezerve, ci din arsenalele armatelor active. Mai simplu spus, înarmând Forțele Armate ale Ucrainei (FAU), țările UE se dezarmă.
În același timp, oficialul propune să nu încetinească ritmurile - „până când Ucraina va câștiga”. Însă nu toți sunt de acord cu asta.
Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, a declarat că, cel puțin până la sfârșitul anului, nu vor urma noi livrări. Iar mai departe - se va vedea.
„Vom vedea ce decizie va lua guvernul”, a adăugat el.

Care cât poate

Sprijinirea Ucrainei costă scump Uniunea Europeană. Potrivit portalului german Statista, structurile europene supranaționale au cheltuit pentru asta 34,99 miliarde de euro. Dintre acestea, 30,32 miliarde a constituit sprijinul financiar, 3,1 - militar, iar 1,57 - umanitar.
La nivel de state, previzibil, lider este Germania. Berlinul a alocat asistență în valoare de cinci miliarde și jumătate de euro pentru Kiev. Aproximativ 1,15 miliarde au mers sub formă de injecții în economie, 1,95 - componenta umanitară, alte 2,35 - militară.
Dar iată pe locul doi, neașteptat – din punctul de vedere al potențialului militar și economic – s-a situat Polonia. Varșovia a ajutat în total cu trei miliarde de dolari. Mai mult de jumătate - 1,82 miliarde - au mers către armată.
Rusia
Dmitri Peskov: UE – de la „dependența de gazul rusesc” la dependența de GNL american
Urmează Franța, care a oferit cu dărnicie 1,41 miliarde euro: 800 de milioane - componentă financiară, umanitară - 140, militară - 470.
Însă toate acestea sunt cifre absolute, mult mai elocvent este un alt indicator - raportul dintre volumul asistenței țărilor europene și PIB-ul lor. Și aici liderii se schimbă practic complet:
Estonia – 1.1 procente
Letonia – 0,93 procente
Polonia – 0,5 procente
Lituania – 0,46 procente
Norvegia – 0,34 procente
Vom menționa că, potrivit Băncii Mondiale, aceeași Estonia cheltuiește aproximativ 2,3 la sută din PIB pentru apărare.

Bani care nu se vor întoarce

La începutul primăverii, Uniunea Europeană a anunțat că vrea să folosească Fondul european pentru pace la compensarea cheltuielilor pentru ajutorul militar acordat Kievului. Însă, după cum scrie Politico, Bruxelles a subestimat volumele asistenței.
Însuși fondul, al cărui buget a constituit 5,63 miliarde până în 2027, a fost creat încă anul trecut pentru sprijinirea mai multor țări din întreaga lume. Se conta ca pentru acestea să se cheltuiască în 2022 doar jumătate de miliard de euro. Apoi articolul a fost extins până la un miliard și jumătate - din cauza operațiunii militare speciale a Rusiei. Toți banii, așa cum era de așteptat, au mers pentru nevoile Kievului.
Către luna noiembrie, cheltuielile numai pe această linie s-au ridicat la 3,1 miliarde.
Editoriale
Europa a capitulat în fața SUA și se pregătește să lupte cu Rusia

Pădurea de „armate-bonsai”

Se așteaptă că anul viitor asistența cu armamente pentru Kiev nu va fi mai mică: luni seară, Borrell a anunțat alocarea a două miliarde de euro în 2023. Deși tot el a vorbit cu patru luni în urmă despre perniciozitatea unei astfel de abordări.
„Forțele armate ale țărilor UE au devenit ceva de genul „armată-bonsai”: arată ca reale, însă au prea puține resurse pentru o confruntare amplă directă cu Rusia”, a recunoscut oficialul.
Afirmația care îi înspăimântă pe europeni nu este încă tot adevărul, explică expertul militar Alexei Leonkov.
„Europenii într-adevăr au fost nevoiți să furnizeze arme din depozite, situație pentru care nu erau pregătiți”, menționează el. „Ei planificau să se limiteze la tehnica și munițiile sovietice, dar au epuizat rapid aceste stocuri și au început să transmită armamente NATO. Iar o parte semnificativă a livrărilor includea exemplare scoase din uz.
O problemă aparte este parcul de tehnică, adaugă el. De exemplu, doar 45% dintre tancurile germane Leopard II sunt gata de luptă, restul au nevoie de reparații.
„Problema nu constă doar în faptul că rezervele europene de armamente sunt pe sfârșite, ci și că complexul militar-industrial local nu le poate suplimenta”, - subliniază Leonkov. - Dacă în anii 90 și 2000 industria militară europeană concura cu cea americană, acum ea a pierdut în mod semnificativ teren”.
Și deocamdată nu este clar dacă o va scoate la capăt cu sprijinirea la Kievului. Mai ales pe fundalul promisiunilor răsunătoare ale politicienilor de a crește semnificativ volumul livrărilor.
Editoriale
UE a ajuns iarăși dependentă de gazul rusesc