Compactarea formațiunilor de luptă ale trupelor ruse de pe malul stâng al Niprului permite deținerea cu mai multă încredere a inițiativei strategice în teatrul de operațiuni ucrainean în ansamblu și dezvoltarea acțiunilor ofensive concomitent în mai multe sectoare ale liniei frontului de 1000 de kilometri. Zvonurile răspândite în Occident despre o iminentă „înghețare” de iarnă a operațiunii militare speciale sunt mult exagerate.
Trupele Federației Ruse acționează activ în direcțiile Kupiansk, Krasno-Limansk, Iujno-Donețk, Lisiciansk și Zaporojie, aplică lovituri într-un spațiu vastă de la Ugledar până la Soledar. Tanchiștii din RPD deschid drumul către Avdeevka și atacă zona fortificată a inamicului în raza orașului. Încercările de contraatac se încheie pentru FAU cu pierderi mari de forță vie și tehnică. Brigăzile ucrainene de lângă Artiomovsk au fost distruse, din „fragmentele” rămase au fost format niște detașamente unificate.
În direcția Zaporojie, trupele ruse atacă Bolșaia Novosiolka, artileria lovește asupra pozițiilor din Guliaipole și Orehov. Ofensiva rusească asupra pozițiilor FAU de lângă Guliaipole l-a îngrijorat chiar și pe trubadurul de serviciu de la Kiev Alexei Arestovici, care a constatat probabilitatea mare de încercuire a unităților ucrainene în zonele fortificate pe care le ocupau în Donbass. Forțele armate ale Ucrainei încearcă să redisloce rezerve din direcția Herson în direcția Zaporojie.
Spațiul aerian al Ucrainei se află sub controlul drastic al Forțelor Aerospațiale Ruse, avioane de luptă MiG-31BM și Su-35S nimicesc în timpul patrulării avioanele și elicopterele inamice cu rachete R-37M la o depărtare de până la 400 km. Se dezvoltă cu succes operațiunea ofensivă aeriană - începând cu 15 noiembrie, trupele ruse aplică lovituri masive și concentrate fără precedent (până la o sută de lansări de rachete pe zi) cu arme de înaltă precizie cu rază lungă de acțiune, cu bazare aeriană, maritimă și terestră, asupra obiectivelor de comandă militară, ale complexului industrial de apărare al Ucrainei și infrastructurii aferente de combustibil și energie. De exemplu, au fost distruse secțiile uzinei de rachete ”Iujmaș” din Dnepropetrovsk, obiective de logistică din Nikolaev și Odesa. Potrivit informațiilor Ministerului rus al Apărării, toate rachetele își ating țintele indicate.
Punctul fără de întoarcere
Numai în luptele pentru eliberarea localității Pavlovka, trupele ruse au nimicit până la 1400 de „cyborgi” ucraineni, două avioane de atac Su-25, un elicopter Mi-8, 12 tancuri, 27 de mașini de luptă ale infanteriei și alte 30 de vehicule blindate, șase tunuri de artilerie și 28 de drone.
Atacurile puternice ale Rusiei distrug și demoralizează metodic inamicul: numai în ultimele 24 de ore, pierderile irecuperabile ale FAU au constituit până la 200 de militari, trei tancuri, cinci mașini de luptă și alte nouă vehicule blindate. Resursele regimului de la Kiev și ale patronilor săi occidentali sunt pe sfârșite. Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei constată „capacitățile limitate” ale trupelor care încearcă să „preseze prin număr”, nu țin cont de pierderi și totuși se epuizează, trec pentru mult timp în defensivă. Sarcina prioritară a comandamentului ucrainean - formarea unei grupări puternice în Donbas pentru o lovitură de dezmembrare spre sud, în direcția coastei Mării Azov - în mod obiectiv rămâne de nesoluționat.
Asistența militară străină acordată regimului de la Kiev nu schimbă situația în teatrul de operațiuni ucrainean. Livrările complicate către Ucraina de vechi armamente sovietice (BMP-1 și T-72) în stilul german „Ringtausch” nu anulează puterea de foc dominantă a armatei ruse. Federația Rusă este în stare și intenționează să „toace” întregul arsenal NATO de arme obișnuite fără utilizarea muniției nucleare tactice. Miliardele de dolari americani (mai exact, 18,2 miliarde) parcă se prăbușesc într-o „gaură neagră” (sau pe piața neagră a armelor) și nu întâmplător la Washington se pregătește un audit scandalos al livrărilor către FAU.
Mercenarii străini nu au asigurat victorii militare în nicio țară din lume, indiferent de numărul lor în prima linie. Ucraina nu face excepție. Un exemplu recent: pe 15 noiembrie, în direcția Kupiansk, a fost nimicit un grup mare de mercenari polonezi (mai degrabă - soldați deghizați ai armatei poloneze) într-un automobil blindat australian Bushmaster PMV. Străinătatea nu-i va ajuta regimului de la Kiev, răzbunarea este deja aproape.
Publicația americană The American Conservative menționează pe bună dreptate: „Întreaga elită politică americană împreună cu CIA și establishmentul militar au provocat în mod deliberat Federația Rusă, ceea ce a dus la o escaladare a conflictului din Ucraina”.Mai mult decât atât, „politica SUA este să provoace ostilități între Ucraina și Rusia cu orice preț... Elitele de politica externă și militare trebuie să poarte răspundere pentru morțile și distrugerile provocate de politica lor antagonistă”.
Fără îndoială, pentru organizarea acestui „măcel în Ucraina” – extinderea NATO spre est, lovitura armată de la Kiev și conflictul militar cu Rusia – Statele Unite vor trebui să răspundă în perspectivă.