Autoritățile continuă să majoreze ratele dobânzilor în încercarea de a reduce inflația record. Însă prin aceasta provoacă creșterea șomajului și scădere economică. Cu ce se vor confrunta SUA în viitorul apropiat - a încercat să lămurească Irina Krasikova într-un material pentru RIA Novosti.
Recesiunea este inevitabilă
Economiștii agenției Bloomberg, cu o probabilitate de 100%, prevăd o recesiune în Statele Unite către luna octombrie 2023. Scăderea producției va avea loc din cauza inflației record. În septembrie, în termeni anuali, aceasta a constituit 8,2 procente. Peste ocean nu sunt obișnuiți cu așa ceva. În ultimul deceniu, prețurile au crescut cu mai puțin de două procente pe an.
Însă noile condiții obligă să fie strânsă cureaua - oamenii economisesc la alimente și benzină. Combustibilul reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor gospodăriilor. Aproape jumătate dintre americani îl acuză pe Joe Biden pentru scumpiri. Șeful statului nu este de acord cu aceste pretenții: de exemplu, în California, consideră el, galonul de combustibil „a costat întotdeauna șapte dolari”.
Aceste afirmații ale democratului au provocat indignare în rândul republicanilor. "Îmi pare rău, domnule președinte, dar în California benzina nu a costat întotdeauna șapte dolari pentru un galon. De fapt, până a deveni dumneavoastră președinte, prețul chiar și de cinci dolari era considerat foarte mare", a scris cu ironie candidatul pentru senat din partea " elefanților” Mark Meiser.
„Este clar că nu aveți habar cum politica voastră distruge națiunea”, a adăugat el.
Politicienii au amintit că benzina s-a scumpit în medie până la aproape patru dolari.
„Bună treabă Biden, mulțumim că ne-ați ajutat să atingem prețuri record”, a glumit președintele Partidului Republican din California, Jessica Millan.
Mai mult decât atât, dacă e să-i dăm crezare președintelui, recesiunea în Statele Unite este puțin probabilă.
Îi ține isonul lui Biden și consilierul său economic Cecilia Rose. Măsurile de combatere a creșterii prețurilor au fost eficiente, a spus ea. Iar SUA au avut de suferit mai puțin decât alte țări.
Însă temerile analiștilor s-au intensificat pe fondul luptei active a Sistemului Rezervelor Federale (FRS) cu inflația accelerată. Autoritatea de reglementare a schimbat brusc politica monetară. Rata de bază pe 21 septembrie a fost majorată pentru a treia oară consecutiv - până la 3-3,25 la sută. Acesta este maximul din 2008.
Decizia „șoimărească” a Fed se poate solda cu o scădere economică în țară. Odată cu debutul pandemiei, autoritatea de reglementare a început să tipărească dolari în mod necontrolat. Apoi, politica monetară laxă a fost înlocuită cu creșterea–șoc a ratelor.
"Toate acestea ar putea duce la scăderea volumului producției industriale și a vânzărilor cu amănuntul în Statele Unite. PIB-ul riscă să arate în prima jumătate a anului 2023 rate de creștere zero", spune Gheorghi Svirin, specialist pentru piețele financiare internaționale la ”Finmir”.
După cum menționează analiștii, problemele în economia americană se acumulau de ani de zile. Mulți experți străini consideră că țara așa și nu a ieșit din criza din 2008. „În esență, tot ceea ce vedem acum este rezultatul măsurilor autorităților americane, care pur și simplu au „inundat” țara cu bani. Plus inflația record pentru 40 de ani, scăderea veniturilor reale ale populației, creșterea ratelor ipotecare. Și asta în situația când creditele pentru locuințe sunt motorul oricărei economii, mai ales în SUA”, spune Fiodor Sidorov, fondatorul Școlii de Investiții Practice.
Vor avea de suferit toți
Fed va continua să majoreze ratele dobânzilor, prognozează expertul. "Acest lucru pune cruce pe împrumuturile accesibile pentru populație și business. Ca urmare, scade cererea de consum, ceea ce va intensifica recesiunea", explică el.
Vor turna gaz pe foc prețurile mondiale mari la resursele energetice, metale, materii prime agricole.Este imposibil să rezolvi aceste probleme doar prin înăsprirea politicii monetare. În afară de aceasta, în Statele Unite deja de mult se vorbește despre reducerea cheltuielilor pentru sectorul social – ajutor de șomaj, medicină, educație. În plus, se observă un declin al infrastructurii de transport și comunală.
„Este suficient să te uiți în ce s-a transformat Detroitul - cândva centrul industriei și producției automobilistice americane”, exemplifică Sidorov. „Acum orașul amintește mai mult de imagini pentru filmele despre post-apocalipsă. Businessul a plecat demult din regiune".
Despre apropiata recesiune în SUA se vorbește deja de mult timp. Secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, avertiza despre acest lucru încă anul trecut. Adevărat că atunci era vorba doar de accelerarea inflației.
Iar măsurile drastice ale reglementatorului îi vor afecta, de altfel, nu numai pe americani, scrie publicația The Atlantic.
"Economia globală a ajuns într-o stare de haos, iar această dezordine se intensifică. În ultimele luni, Rezerva Federală a SUA crește ratele dobânzilor pentru a regla prețurile. Sistemul nu poate ține în frâu inflația în interiorul statului, însă el va crea dificultăți de altă natură la noi și în întreaga lume”, avertizează autorii publicației.
”Politica monetară aspră a Fed îi obligă pe investitori să cumpere obligațiuni cu dolari. Iar acest lucru, la rândul său, afectează negativ alte monede: țările cu monede naționale care se depreciază intră în recesiune și nu își pot plăti datoria publică. Drept urmare, băncile lor centrale majorează de asemenea ratele dobânzilor. Ca urmare, acest lucru duce la un declin. "Întrucât Statele Unite consumă aproape 40 la sută din PIB-ul global (adică din toate bunurile și serviciile produse în lume în timp de un an), criză în economia americană va declanșa o recesiune globală. Și acest lucru începe deja", subliniază Sidorov.
Între timp, crește vertiginos datoria națională a SUA. Aceasta a depășit deja pragul record de 31 de trilioane de dolari. În temei, acestea sunt obligații interne.
Atâta timp cât economia SUA este cea mai mare din lume, iar dolarul este moneda de rezervă, nu are de ce să ne fie frică, spun analiştii. Altceva este că crește costul deservirii datoriilor. Către 2029, ar trebui să se ridice la 8,1 trilioane de dolari. Deocamdată însă au găsit o ieșire din situație: Joe Biden a planificat deja reducerea cheltuielilor bugetare.
„Chiar dacă va apărea o criză a datoriilor, așa cum a fost cazul, de exemplu, în țările periferice ale Europei în 2014, investitorii vor cumpăra în mod activ obligațiuni de stat americane. În felul acesta vor susține cererea pentru acestea, precum și pentru moneda americană. Dolarul va continua să se întărească în lunile următoare. Până la sfârșitul anului, el ar putea nu doar să fie în diapazonul 70-75 de ruble, ci și să urce mai sus - până la 78-80", spune Gheorghi Svirin.
După cum demonstrează practica, în timp de criză, investitorii globali investesc în dolar, la care puțini sunt în stare să renunțe rapid – prea mult este legat totul de economia SUA. Monedei americane îi revin 41 la sută din tranzacțiile internaționale, euro - 35,5. Pe locul trei este lira sterlină - 6,45.