Sancțiunile occidentale impuse Rusiei vor afecta economia globală și ar putea agrava situaţia din SUA, a declarat vineri Anatoli Antonov, ambasadorul Rusiei la Washington.
Antonov a comentat joi cu privire la cea mai recentă rundă de sancţiuni dezvăluite de Trezoreria SUA.
„Măsurile declarate sunt încă o dovadă a isteriei rusofobe a Washingtonului. Acestea merg mână în mână cu încercările de a învinovăți Rusia pentru dezechilibrele economice globale, inclusiv pentru creșterea prețurilor la combustibil”, a spus Antonov, citat de RT.
„Politicile greşite de restricții nu vor face decât să înrăutățească situaţia cu privire la afacerile la nivel mondial. Acestea vor duce la noi perturbări ale lanțurilor de aprovizionare și vor avea impact asupra securității alimentare”, a avertizat ambasadorul rus.
Antonov a mai spus că sancțiunile vor afecta în cele din urmă SUA, „unde lipsa anumitor alimente se va agrava şi mai mult”.
Diplomatul nu a specificat mărfurile la care s-a referit. Guvernul SUA se ocupă în prezent de chestiunea deficienței formulelor pentru copii în toată țara, care a fost inițial provocată de închiderea unei fabrici pe fondul îngrijorărilor legate de o contaminare în februarie. Criza a obligat Washingtonul să aducă urgent formule pentru bebeluși din străinătate.
Țara a suferit deficiențe de alte bunuri de consum pe parcursul anului, confruntându-se şi cu majorări de prețuri.
Ambasadorul rus a adăugat că, în ciuda sancțiunilor, Moscova este gata să-și onoreze datoriile fără întârzieri. Încercările Washingtonului de a afecta acest proces „nu vor face decât să submineze încrederea în SUA”.
SUA și aliații săi au impus sancţiuni Moscovei după ce Crimeea a votat să se alăture Rusiei în 2014 și au introdus restricții dure după ce Rusia a lansat campania sa militară în Ucraina la sfârșitul lunii februarie. Sancțiunile au inclus înghețarea activelor rusești în străinătate, vizând băncile și proiectele energetice ale țării, printre altele.
Rusia a atacat statul vecin la sfârșitul lunii februarie, în urma eșecului Ucrainei de a implementa termenii acordurilor de la Minsk, semnat pentru prima dată în 2014, și în urma recunoaşterii ulterioare din partea Moscovei a republicilor din Donbass Doneţk și Lugansk. Protocolul intermediat de Germania şi Franţa a fost conceput pentru a oferi regiunilor separatiste statut special în statul ucrainean.
De atunci, Kremlinul a cerut ca Ucraina să se declare oficial o țară neutră care nu se va alătura niciodată blocului militar al NATO, condus de SUA. Kievul insistă că ofensiva rusă a fost complet neprovocată și a negat acuzaţiile că intenționa să preia cu forţa controlul asupra celor două republici.