BUCUREȘTI, 2 feb - Sputnik. Mai bine mai târziu decât niciodată. România pare să înceapă să se intereseze din nou activ de soarta minorității românești din Ucraina. Acest subiect devenise unul secundar, dacă nu cumva chiar tabu, în contextul în care România și-a asumat necondiționat susținerea totală pentru autoritățile de la Kiev, după anul 2013.
Președintele României, Klaus Iohannis, transmite comunicatul Administrației Prezidențiale, ”a acordat un spațiu amplu, în convorbirea telefonică, soluționării problemelor legate de drepturile persoanelor aparținând minorității române din Ucraina, îndeosebi privind protecția identității lingvistice a etnicilor români.”
Aceasta, se deduce din comunicat, e o condiție pentru finalizarea Declarației comune privind perspectiva europeană a Ucrainei.
Președintele Iohannis a subliniat că așteaptă pași concreți din partea autorităților din Ucraina, cum ar fi ”recunoașterea identității între limba română și așa-zisa ”limbă moldovenească”, confirmată de partea ucraineană în luna aprilie 2021”, președintele român așteptând ca ”Ucraina să recunoască oficial inexistența ”limbii moldovenești””.
Declarația Administrației Prezidențiale nu a oferit detalii cu privire la alte probleme ale minorității românești din Ucraina ce îngrijorează Bucureștiul. În schimb, s-a salutat reluarea rundelor de negociere în interiorul Comisiei interguvernamentale mixte româno- ucrainene privind protecția minorităților naționale și s-a exprimat necesitatea obținerii unor rezultate concrete „cât mai curând posibil”.
Din partea ucraineană, președintele Zelenski ”a menționat că înțelege preocupările părții române legate de drepturile persoanelor aparținând minorității române și și-a manifestat disponibilitatea pentru identificarea de soluții.”
În partea a doua a conversației telefonice, cei doi președinți au discutat despre situația de securitate din regiune.
Amintim că la 5 decembrie 2013 Curtea Constituțională a Republicii Moldova a stabilit că limba oficială a Republicii Moldova este „limba româna în baza grafiei latine”, după cum este scris în Declarația de Independență, care prevalează asupra Constituției.
Magistrații Curții au menționat în decizia adoptată că, în sensul Preambulului Constituției, Declarația de Independență a Republicii Moldova face corp comun cu Constituția, fiind textul constituțional primar și imuabil al blocului de constituționalitate. De asemenea, Curtea a statuat că, în cazul existenței unor divergențe între textul Declarației de Independență și textul Constituției, textul constituțional primar al Declarației de Independență prevalează, urmând ca articolul 13 din Constituție, care se referă la „limba moldovenească” să fie ajustat la Declarația de Independență.