CHIȘINĂU, 6 ian - Sputnik. Gospodinele au făcut curățenie, iar astăzi, în ajun de Crăciun, coc „Crăciunei” și pregătesc bucatele pentru masa de sărbătoare. Există multe tradiții și obiceiuri legate de Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos, una dintre cele mai importante sărbători creștine.
În ziua de Ajun se mănâncă doar seara și se mănâncă grâu fiert îndulcit cu miere, poame, covrigi sau turte din făină. Gospodinele coc din aluat colaci numiți ”Crăciunei”, în formă de cifra opt neîncheiată, care vestesc Naşterea Domnului.
Aceștia sunt puși, cu flori de busuioc, la icoane unde sunt ținuți până la Sfântul Gheorghe, când sunt date de mâncare animalelor din gospodărie, ca să fie păzite de boli și de alte pericole.
În seara de Ajunul Crăciunului se pune o mână de otavă pe masă și se ia câte o bucată de mâncare din fiecare fel și se pune în otavă, care apoi se dă animalelor să mănânce pentru a nu fi deocheate și pentru a fi sănătoase.
Nu trebuie să plângi în ajunul Crăciunului pentru că vei fi trist tot anul. Se mai spune că în ajunul Crăciunului nu trebuie să împrumuți bani și să-ți plătești datoriile pe care le ai pentru că altfel vei fi sărac în tot anul.
Gospodinele știu că toată casa trebuie curățată lună înainte de Ajun, când nu mai au voie să dea cu mătura, pentru că o veche superstiție spune că așa se alungă norocul din casă.
Superstiții de ajunul Crăciunului
Pe lângă tradițiile legate de această sărbătoare, moldovenii au și câteva superstiții. De exemplu, se spune că în ziua de Ajun gospodinele trebuie să pregătească mâncăruri alese, pentru a aduce belșug în case.
În ajunul Crăciunului există superstiția să nu se bea rachiu, întrucât se spune că acesta a fost inventat de diavol, care apoi își bate joc de cel care-l bea, zicând că rachiul are întâietate înaintea tuturor bucatelor.
De ajun nu se dă nimic din casă și nici nu se împrumută, pentru că se crede că cel ce dă acum, dă afară din casă tot norocul.
Cei ce cresc albine nu dau nimic din casă în ziua ajunului Crăciunului, pentru ca albinelor să le meargă bine și să nu le scape pe vremea roitului.
În seara lui ajun, stăpânii caselor au datoria să adune de prin sat toate lucrurile împrumutate pentru că locul lor este acasă.
Tot ceea ce facem, bun sau rău, se va răsfrânge asupra noastră, de aceea nu sunt îngăduite pizma și supărarea, certurile și loviturile: cel ce lovește cu pumnul va primi înapoi tot atâția pumni câți a dat.
Alte gospodine, după ce dau pâinea în cuptor, nu uită imediat să spună: ''Cum e cuptorul, lopata plină de pâine, așa să fie copacii, pomii plini de poame''.
Femeia care se ocupă de colacii pentru Crăciun se duce în grădină sau în livadă și cu mâinile pline de aluat spune: „Măr, astfel rodnic să fii, cum stă aluatul pe mâinile mele”.
În ziua de Ajun se prepară un anumit număr de bucate de post, din acele cereale, legume și fructe care se cultivă peste an, pentru a rodi din belșug: grâu fiert îndulcit cu miere și nuci, prune afumate, bob fiert, sarmale cu crupe, vărzare, ciuperci tocate cu usturoi, fasole făcăluite, toate fiind cu grijă aranjate pe masa din „casa mare”.
În seara de ajun, după apusul soarelui și până înainte de miezul nopții, sunt așteptați copiii la colindat. La ora 12 noaptea se merge la biserică, la snocne, cum se numește slujba de la miezul nopții. După slujbă, în biserică se colindă iar din repertoriu nu lipsește cea mai veche și mai lungă colindă, care conține 17 strofe. În dimineața de Crăciun, toată lumea merge din nou la biserică, unde un grup de tineri vine cu Viflaimul.