CHIȘINĂU, 30 dec - Sputnik. Moldova s-a pomenit chiar din prima zi a anului 2021 fără guvern cu competențe depline. Asta după ce pe 23 decembrie premierul de atunci Ion Chicu și-a anunțat demisia și a spus că nu va exercita interimatul funcției după 31 decembrie. În aceiași zi, președintele Maia Sandu l-a numit pe Aureliu Ciocoi în funcția de prim-ministru interimar al Republicii Moldova.
„Acest Guvern interimar va face tot ce este omenește posibil să ducem lucrurile în albia normalității, în strictă conformitate cu cadrul juridic, pentru a ține situația sub control până la formarea noului Guvernului, căruia îi vom transmite dosarele și cheile de la birouri. Evident că un Guvern interimar nu poate face miracole, dar poate oferi siguranța că lucrurile nu vor degrada în fața crizelor cu care ne confruntăm”, a declarat Aureliu Ciocoi pe 20 ianuarie 2021.
Criza politică
După ce fostul premier Ion Chicu a anunțat despre demisionarea Guvernului său, președintele Maia Sandu a înaintat-o pe Natalia Gavrilița la funcția de prim-ministru. Atunci, niciun deputat din forul legislativ nu a votat pentru susținerea candidatului la funcția de prim-ministru propus de Maia Sandu, dar și a echipei de miniștri prezentată de Natalia Gavrilița.
Totodată, în cadrul ședinței Parlamentului din data de 11 februarie, deputatul PSRM Corneliu Furculiță a anunțat formarea unei majorități în Legislativ din care fac parte socialiștii, Platforma Pentru Moldova, dar și deputații neafiliați Nichiforciuc, Andronache și Oleinic.
Noua majoritate anunțată, care avea 54 de deputați, a fost numită Platforma Parlamentară pentru Moldova. Tot în acea zi, aceasta a propus propriul candidat la funcția de premier și anume pe fostul ministru al Finanțelor Mariana Durleșteanu, însă aceasta a refuzat să mai candideze pentru șefia Guvernului chiar în timp ce reprezentanții PSRM și „Pentru Moldova” îi cereau Maiei Sandu să o desemneze premier.
Astfel, șeful statului a înaintat-o repetat la funcția de premier pe Natalia Gavrilița. În data de 23 februarie, Curtea Constituțională a decis că decretul de înaintare repetată a lui Gavriliță este neconstituțional.
Socialiștii și deputații din grupul „Pentru Moldova” l-au înaintat apoi pe Vladimir Golovatiuc pentru funcția de premier. Însă după consultările cu fracțiunile parlamentare, Maia Sandu l-a propus pentru această funcție pe Igor Grosu, lider al PAS.
Grosu a venit în Parlament ca să ceară votul de încredere al deputaților, dar socialiștii și deputații „Pentru Moldova” au părăsit sala de plen. Astfel, Parlamentul nu a întrunit cvorumul necesar pentru a dezbate programul de guvernare.
În aceste condiții, președintele Maia Sandu s-a adresat la Curtea Constituțională și a solicitat un aviz pentru dizolvarea Parlamentului.
Curtea Constituțională a constatat circumstanțele care justifică dizolvarea Parlamentului, iar la sfârșitul lunii aprilie președintele Maia Sandu a semnat un decret privind dizolvarea Legislativului și a stabilit data alegerilor parlamentare anticipate - 11 iulie.
Alegerile parlamentare anticipate
La 11 iulie 2021 în Republica Moldova s-au desfășurat alegerile parlamentare anticipate. Alegătorii au ales între 23 de concurenți electorali – 20 de partide politice, două blocuri electorale și un candidat independent.
Conform rezultatelor finale, Partidul Acțiune și Solidaritate a acumulat 52,8% din voturi – cel mai mare scor obținut de un concurent electoral în istoria alegerilor parlamentare în Republica Moldova.
Astfel, în noul Legislativ, PAS a obținut 63 de mandate, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor - 32 de mandate, dintre care 22 PSRM și 10 PCRM, iar Partidul „Șor” - 6 mandate.
Noul Parlament și-a ales conducerea
Pe 26 iulie s-a desfășurat ședința de constituire a Parlamentului de legislatura a XI-a. În cadrul acesteia, Igor Grosu a devenit președinte al Parlamentului. Acesta a fost ales prin vot secret de către 64 deputați, din cei 64 care au participat la vot.
Igor Grosu a fost ales președinte al Parlamentului
© Sputnik / Mihai Caraus
De asemenea, deputații i-au ales în funcția de vicepreședinte al Parlamentului pe deputatul PAS Mihail Popușoi și pe deputatul BCS Vlad Batrîncea.
Învestirea Guvernului Gavrilița
La aproape trei săptămâni după alegeri, după consultările fracțiunilor cu președintele țării, Maia Sandu a semnat decretul de înaintare a Nataliei Gavrilița la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova.
Pe 6 august, deputații i-au oferit Cabinetului de Miniștri votul de încredere, după ce Gavrilița și-a prezentat programul și echipa sa guvernamentală.
Învestirea Guvernului Gavrilița
© Photo : Miroslav Rotari
Noua componență a Executivului a fost votată de fracțiunea PAS, cu votul a 61 de deputați. Fracțiunea Partidului Politic „ȘOR”, dar și fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor nu au votat pentru Guvernul Gavrilița.
„Ne dorim peste patru ani să avem o țară prosperă. (...) Vom lucra împreună ca să obținem aceste deziderate. Chiar săptămâna viitoare vom avea primele ședințe de Guvern. Știm ce avem de făcut, sarcina este clară. (...) Știm că nu va fi ușor, dar știm că ne vom isprăvi. Vom veni în Parlament cu legi bune și vom lucra împreună cu dumneavoastră”, a declarat Natalia Gavrilița înainte de vot.
Criza gazelor din Moldova
După mai bine de o lună de la învestire, Guvernul Gavrilița s-a confruntat cu o adevărată provocare - contractul de livrare a gazelor cu Gazprom a expirat la 30 septembrie, iar negocierile pentru prelungirea lui au intrat în impas.
La Moscova au plecat să poarte negocieri vicepremierii Vlad Kulminski și Andrei Spînu, care au discutat cu șeful adjunct al Administrației Prezidențiale Dmitri Kozak, directorul general al SRL ”Gazprom Export” Elena Burmistrova și ministrul rus al Energiei Nikolai Șulginov. Părțile nu au reușit să ajungă la o înțelegere.
Gazprom a anunțat pe 23 octombrie că nu va prelungi contractul cu Moldova, dacă autoritățile moldovene nu vor plăti integral datoria de peste 700 de milioane de dolari.
Reprezentantul oficial al concernului rus Serghei Kuprianov a declarat că situația dificilă în sectorul gazelor naturale cu care se confruntă Moldova s-a creat din cauza autorităților republicii.
"Aici nu este vorba de politică, Gazprom este o societate pe acțiuni și nu poate opera cu pierderi, nu își poate permite să nu plătească impozite la bugetul Federației Ruse. Există limite pentru răbdare. Moldova însăși provoacă o criză cu propriile mâini", a spus Kuprianov.
Kuprianov a spus că Gazprom este gata să prelungească contractul de furnizare a gazelor către Moldova cu rambursarea integrală a datoriei.
„În ciuda datoriilor acumulate, partea moldovenească solicită prelungirea contractului de furnizare a gazelor pentru lunile octombrie și noiembrie ale acestui an. Gazprom a mers și aici în întâmpinare - a semnat un contract pentru octombrie și este gata să prelungească contractul pentru noiembrie, dacă partea moldovenească va plăti integral pentru livrările din septembrie și octombrie curent”, a spus el.
Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Moldovei Andrei Spînu a anunțat apoi că nu a ajuns la o înțelegere cu Gazprom și că prețul pe care l-ar cere concernul rus ar fi chiar mai mare decât cel de piață.
„Prețul cerut, care include condiții financiare și nefinanciare, inclusiv achitarea în termeni restrânși a datoriei istorice, este mai mare decât ofertele de pe piețele internaționale de gaz. Republica Moldova nu poate accepta să plătească un preț la gaz mai mare decât toate celelalte state din regiune”, a spus Spînu.
Totodată, Moldova a început să caute surse alternative de furnizare a combustibilului albastru în țară. Pe 25 octombrie, Moldova a făcut prima achiziție de gaze de la alt furnizor decât Gazprom: a fost semnat un contract pentru achiziția de probă a un milion de metri cubi de gaz de la PGNiG din Polonia. În cursul săptămânii, Moldova a achiziționat gaz de asemenea de la compania olandeză Vitol, de la compania elvețiană DXT Commodities și de la Naftogaz din Ucraina.
Apoi a avut loc a doua rundă de negocieri cu Gazprom. La discuțiile cu șeful concernului rus, Alexei Miller, Republica Moldova a fost reprezentată de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu și de președintele Consiliului de Administrare al SA Moldovagaz Vadim Ceban.
După mai multe zile de discuții, părțile au reușit să ajungă la un acord cu privire la prelungirea contractului de furnizare a gazelor în condițiile propuse de partea moldovenească pe un termen de 5 ani. S-a ajuns și la un acord privind efectuarea unui audit al datoriei istorice a companiei Moldovagaz față de Gazprom. Prețul de achiziție în luna noiembrie a fost de 450 de dolari per mia de metri cubi, iar în noiembrie și decembrie a scăzut puțin.
Restanțele față de Gazprom au pus iar țara pe jar
Deși spiritele s-au calmat după prelungirea contractului cu Gazprom și toată lumea a răsuflat ușurată, pe 22 noiembrie concernul rus a declarat că în Moldova ar putea fi deconectată de la gaz în 48 de ore.
Și asta pentru că Moldova nu a efectuat plățile curente pentru gaze, așa cum a promis.
„Gazprom este extrem de dezamăgit de felul în care Chișinăul își îndeplinește obligațiunile contractuale”, a anunțat atunci reprezentantul oficial al concernului rus Serghei Kuprianov la postul TV ”Rossia 24”. Potrivit lui, Moldova trebuia să achite facturile pentru livrările curente până în data de 22 noiembrie.
“Astăzi, 22 noiembrie, a expirat termenul plății curente. Plata nu a fost efectuată. Dat fiind această situație, Gazprom, în conformitate cu prevederile contractului, anunță partea moldovenească că, peste 48 de ore, livrările de gaz către Moldova vor fi sistate”, a mai menționat Serghei Cuprianov.
Moldovagaz a confirmat oficial, printr-un comunicat de presă, recepționarea notificării din partea Gazprom cu privire la posibila sistare a livrărilor spre țara noastră și a precizat că “obligațiile de plată nu au fost îndeplinite la timp din cauza faptului că în octombrie 2021 Moldovagaz a înregistrat un deficit al balanței de plăți ca urmare a creșterii prețului de achiziție a gazelor naturale în anul 2021 de la 126,70 dolari per mia de metri cubi în trimestrul I până la 800,62 dolari per mia de metri cubi în octombrie 2021, în condiția a unui preț mediu anual de achiziție de 148,61 dolari per mia de metri cubi, inclus în tariful actual din 03 noiembrie 2020”.
La 26 noiembrie, Moldovagaz a anunțat că a transferat către Gazprom plata pentru gazele naturale consumate în octombrie și prima jumătate a lunii noiembrie. A fost posibil după ce Guvernul a alocat aproape 1,4 miliarde de lei (75,6 milioane de dolari) pentru cesionarea unei părți a datoriei istorice a Termoelectrica față de Moldovagaz, astfel încât să poată fi plătite restanțele pentru octombrie și jumătate din luna noiembrie față de Gazprom.
Suma de aproape 1,4 miliarde de lei a fost transferată companiei de stat Energocom, care la rândul său a făcut transferul către Moldovagaz, iar ultima către Gazprom.
Gazprom s-a arătat însă îngrijorat că s-au folosit bani bugetari pentru a soluționa problema.
"Însuși faptul că au fost necesare fonduri bugetare pentru a plăti pentru gaze semnalează probleme sistemice în sectorul energetic al Republicii Moldova. Aceasta înseamnă că criza neplăților se poate repeta", a precizat Serghei Kuprianov, reprezentant oficial al concernului rus.
Reținerea lui Stoianoglo: „Ne întoarcem la statul capturat”
Unul dintre cele mai răsunătoare scandaluri ale anului este cel al reținerii procurorului general Alexandr Stoianoglo. S-a întâmplat pe 5 octombrie, chiar înainte de briefingul de presă anunțat de acesta. La solicitarea procurorului Victor Furtună, ofițerii mascați ai serviciilor speciale l-au scos pe Stoianoglo din clădirea Procuraturii Generale, apoi l-au plasat în izolatorul de detenție preventivă pentru 72 de ore. Ulterior, el a fost plasat în arest la domiciliu.
Reținerea procurorului general Alexandr Stoianoglo
© Sputnik / Mihai Caraus
Cea mai gravă învinuire care îi este adusă lui Stoianoglo ține de modificarea cadrului legal prin care a facilitat implementarea schemei de spălare a banilor în proporții deosebit de mari. I se încriminează că, în perioada când a fost președinte al comisiei parlamentare, ar fi introdus un amendament la legea cu privire la spălarea de bani, ceea ce a dus la favorizarea spălării banilor.
Alexandr Stoianoglo susține că toate acuzațiile care i se aduc sunt nefondate și ilegale.
„Este un dosar politic. E foarte rău că, după doi ani de când am ieșit din „statul capturat”, ne întoarcem la aceleași clișee”. (...) Ei nu știu ce fac”, a declarat procurorul general suspendat din funcție.
Ulterior, procurorul general suspendat Alexandr Stoianoglo a publicat o scrisoare deschisă pe pagina sa de pe o rețea de socializare, în care a reclamat abuzuri din justiția moldovenească, cu referire la procesul în care este vizat.
„Încerc să mă fac auzit de procurori și judecători. Am înțeles perfect că la prima etapă a arestării mele, ei au fost pur și simplu induși în eroare de politicieni. (...) Dar justiția, reprezentată atât de procurori, cât și de judecători, se preface că nu aude și nu vede nimic. Nu am de ales decât să mă apăr”, a spus Stoianoglo.
Igor Dodon a renunțat la mandatul de deputat
Pe 18 octombrie, liderul socialiștilor, Igor Dodon, a anunțat că renunță la mandatul de deputat.
”Am luat decizia să mă dezic de mandatul de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Nu văd sensul să fiu în acest Parlament. Consider că pot fi mult mai eficient în alte funcții”, a declarat liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon.
El afirmă că a luat această decizie pentru că în calitate de lider de opoziție ar putea fi mai util în afara Parlamentului.
”Am decis să nu fiu legat de agenda parlamentară, dar să fiu tot mai activ între oameni. Vreau să merg toate satele din nou”, a spus Igor Dodon.
Igor Dodon
© Photo : Miroslav Rotari
Dodon conduce acum Uniunea moldo-rusă a oamenilor de afaceri, creată recent, scopul acesteia fiind apropierea Republicii Moldova de Rusia.
Pe 18 decembrie, Igor Dodon a fost ales președinte de onoare al PSRM.
Epopeea alegerilor de la Bălți
Un alt scandal care a provocat o mare rezonanță în societate este cel legat de desfășurarea alegerilor locale noi în municipiul Bălți. Candidatul Partidului „Șor” Marina Tauber a câștigat detașat primul tur de scrutin.
Pentru Marina Tauber au votat 15 918 de persoane (47,93%). Pe locul doi s-a poziționat candidatul independent Nicolai Grigorișin, cu 6 951 de voturi (20,93%).
Astfel, Marina Tauber și Nicolai Grigorișin urmau să lupte pentru fotoliul de primar al municipiului Bălți în turul doi al scrutinului.
Doar că în data de 1 decembrie Comisia Electorală Centrală i-a solicitat Judecătoriei Bălți excluderea Marinei Tauber din cursa pentru fotoliul de primar al Capitalei Nordului. Ea a fost acuzată că ar fi cheltuit bani nedeclarați pentru hrana simpatizanților care o susțineau în campania electorală.
Judecătoria Bălți a dispus excluderea Marinei Tauber din cursa electorală, în urma demersului CEC. Totodată, membrii CEC au expediat o solicitare către Curtea de Apel Bălți pentru a se face claritate în ceea ce privește termenul de executare a hotărârii instanței.
Curtea de Apel Bălți a lăsat în vigoare decizia primei instanțe de a o exclude pe Tauber din cursa electorală. Ulterior, și Curtea Supremă de Justiție a susținut excluderea Marinei Tauber din scrutinul pentru funcția de primar al municipiului Bălți.
Astfel, în turul doi din 19 decembrie au luptat pentru fotoliul de primar al municipiului Bălți candidatul independent Nicolai Grigorișin și candidatul Partidului „Patrioții Moldovei” Nicolae Chirilciuc.
Asta după ce candidatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Alexandr Nesterovschi, a anunțat boicotarea alegerilor și retragerea sa din cursa electorală. Iar în data de 6 decembrie, și PAS a anunțat că își retrage candidatul la funcția de primar al municipiului Bălți.