Analize și opinii
Pe site-ul Sputnik Moldova găsiți întotdeauna comentarii ale experților cu privire la evenimentele politice de actualitate, precum și analize ale fenomenelor sociale și economice care se produc în țară.

UE îi dă Moldovei vaccinare în loc de aderare

Klaus Iohannis a arătat, cu ocazia Summit-ului Parteneriatului Estic, că Republicii Moldova și celorlalte state participante li se dă vaccinare în loc de aderare, iar sprijinul este pentru integrare europeană, nu pentru aderarea efectivă la UE.
Sputnik
BUCUREȘTI, 16 dec – Sputnik, Marius Holdean. Nimeni nu le-a promis statelor care fac parte din Parteneriatul Estic aderarea la UE cu ocazia Summit-ului care a avut loc ieri la Bruxelles. Cel puțin așa reiese din mesajul cu tâlc al președintelui României Klaus Iohannis care vorbește de integrare europeană, dar nu și de aderare. Pentru a înțelege diferența, trebuie reamintit că aderarea este semnarea tratatului prin care o țară intră de facto în UE, în timp ce integrarea vine ulterior, prin convergența politicilor economice, sociale etc, fiind un proces de durată.
În cazul României, Bulgariei, dar și a celorlalte țări ex-comuniste care au aderat la UE, de exemplu, deși aderarea a avut loc acum mai bine de zece ani, integrarea deplină e încă în lucru, existând decalaje majore în acest sens față de țările din Vestul UE.

Moldova și celelalte state din Parteneriatul Estic, duse cu vorba

Acum însă, UE păcălește țările din Parteneriatul Estic cu o integrare fără aderare: adică nu li se dă un orizont de timp clar pentru aderare statelor din acest format, din care face parte și Republica Moldova, dar, în schimb, li se cer tot felul de schimbări și procese care ar duce la integrare, lucruri pe care celelalte state care acum sunt membre UE le-au făcut numai după ce au intrat în UE.
Societate
Moldovenii vor beneficia în continuare de regimul fără vize în UE
„Avem astăzi Summitul Parteneriatului Estic, adică ne întâlnim noi, liderii europeni, cu liderii statelor din Parteneriatul Estic – Moldova, Ucraina și ceilalți parteneri. Este un Summit mult așteptat și este destul de clar că există așteptări din ambele părți. Noi, din Uniune, ne așteptăm ca partenerii noștri să îndeplinească ce s-au angajat să îndeplinească prin, de exemplu, acordurile de asociere, dar, din partea lor, sigur, există așteptări ca Uniunea să-i sprijine, să-i ajute și să-i îndrume”, a spus Iohannis înainte de Summit.
Așadar, UE vrea ca statele din Parteneriatul Estic să facă tot ceea ce le cere Bruxelles-ul, să renunțe la controlul economiei, să deschidă piața ca să fie preluată de europeni, să cedeze din suveranitate, dar fără să le primească în UE.

Iohannis, ”generos” cu Republica Moldova

”Este clar că unii se mișcă mai repede, sunt dispuși să facă mai mult, cum este cazul Republicii Moldova, unde avem o administrație acum care este dispusă să facă reformele necesare și să se miște mai repede în direcția Uniunii Europene, și solicitarea mea este în sensul să dăm șansa celor care vor mai mult să facă mai mult”, a declarat Klaus Iohannis, arătând că Moldova este încurajată să cedeze mai repede tot ce îi cere UE. Republica Moldova se poate mișca oricât de repede în direcția UE, însă UE nu se va mișca în direcția ei în sensul primirii Moldovei ca membru cu drepturi depline (măcar teoretic) al comunității europene!
Iată ca dovadă ce spune Iohannis în cadrul intervenției sale la Summit, potrivit site-ului Administrației Prezidențiale:
”Președintele României a salutat inițiativa organizării Summitului Parteneriatului Estic, ca semn al angajamentului comun la nivel european de a transmite un mesaj ferm de susținere față de partenerii estici, precum și de încredere în viitorul Parteneriatului”, se arată în comunicat. Deci, nimic concret, doar încurajări.
Președintele Klaus Iohannis a menționat în cadrul Summitului că desfășurarea acestuia are loc într-un moment de cotitură pentru Parteneriatul Estic, în condițiile în care pandemia de COVID-19 a accentuat provocările interne în statele din Vecinătatea Estică a UE, iar presiunile din partea unor actori externi testează reziliența, securitatea, stabilitatea și capacitatea de respectare a valorilor democratice, se mai arată în comunicat. Totul despre Covid și despre securitate, nimic despre aderare!
Editoriale
Un adevărat eșec: De ce Biden nu a reușit să construiască o coaliție împotriva Rusiei
Iar atunci când vorbește de relația statelor respective cu UE, Iohannis se referă la ”avansarea procesului de integrare europeană a partenerilor interesați”! Integrare fără aderare așadar, ci doar ”aprofundarea cooperării sectoriale pentru o integrare graduală a acestora în piața internă și pentru o cooperare mai amplă în materie de securitate în vederea contracarării amenințărilor hibride, a soluționării conflictelor prelungite și a consolidării rezilienței partenerilor estici”.
Adică preluare economică, militară și geopolitică a statelor din Parteneriatul Estic cu promisiunea că undeva, cândva, vor fi primiți la masa stăpânilor, doar că acum nimeni nu mai face nici măcar promisiuni pentru aderarea lor la UE!
„De asemenea, în actualul context regional marcat de provocări, Președintele României a pledat pentru aprofundarea cooperării UE cu partenerii în domeniul securității, inclusiv printr-o implicare mai activă a Uniunii în sprijinul soluționării conflictelor prelungite din regiune, tematică introdusă pe agenda UE în acest an, ca urmare a demersurilor României”, se mai spune în comunicat, pentru că UE e interesată de conflicte, reale sau imaginare, și de securitate, pe urmele NATO, nu de aderarea statelor care sunt puse să facă frumos la UE degeaba.

Reforme și cuvinte goale, dar unde este aderarea?

Și ce mai vrea UE de la Republica Moldova și celelalte state? ”Așteptarea Uniunii față de parteneri de a avansa în direcția unui angajament politic durabil privind punerea în aplicare a angajamentelor asumate pentru avansarea reformelor interne, respectarea setului comun de norme și valori, promovarea statului de drept, funcționarea sistemului judiciar și dezvoltarea unor economii de piață libere și competitive”, e clar? Adică cedarea economiei, justiției, pârghiilor politice și de securitate și ”economia de piață”, adică preluarea ei de companiile străine de statele respective.
În acest scop se oferă ”creșterea asistenței tehnice și financiare”, adică statele din Parteneriatul Estic vor fi învățate cum să își închine economiile și să le facă dependente de importuri și de Vest, așa cum s-a întâmplat cu integrarea României și altor state ex-comuniste în UE. Doar că acestea măcar au fost primite formal în UE, în timp ce Moldova și celelalte state din Parteneriatul Estic nici măcar nu sunt pe aproape de ușa de intrare!
Rusia
Zaharova a exprimat „condoleanțe” Bruxelles-ului pentru „succesele” diplomației UE
Ca o altă dovadă, Declarația comună de la final, asumată atât de statele membre UE, cât și de cele partenere, ”stabilește viziunea strategică a Parteneriatului pentru perioada post-2020 în jurul conceptelor de redresare, reziliență și reforme”, cu obiectivul consolidării valorilor comune ca bază a Parteneriatului și cu angajamentul partenerilor de a avansa agende ambițioase de reforme.
Dar iată și ”avantajele”: în contextul pandemiei de COVID-19, este reafirmată solidaritatea UE cu partenerii din Vecinătatea Estică în gestionarea efectelor negative și avansarea procesului de vaccinare. Doar că, privind vaccinarea, statele UE se confruntă cu opoziție și în interiorul UE, așa că de ce să nu exporte procesul în afara sa, o dată cu vaccinurile din Vest, desigur.
Cine a participat la Summit
Președintele României, Klaus Iohannis, a participat ieri, la Bruxelles, la cel de-al șaselea Summit al Parteneriatului Estic (PaE). Summitul s-a desfășurat cu participarea șefilor de stat sau de guvern ai statelor membre UE, a liderilor a cinci state partenere - Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova, Ucraina și a reprezentanților instituțiilor Uniunii Europene, respectiv Președintele Consiliului European, Charles Michel, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell.
***
Parteneriatul Estic este un proiect politic al UE, orientat spre apropierea Armeniei, Azerbaidjanului, Belarusului, Georgiei, Moldovei și Ucrainei de Uniunea Europeană.
Moscova a vorbit în repetate rânduri despre încercările nedisimulate ale UE de a valorifica în acest mod spațiul geopolitic la est de granițele „Europei unite”, de a-și subordona politic și economic țările post-sovietice din est, afectând legăturile lor consacrate istoric cu Rusia.