Aleksandr Hrolenko, observatorul militar
La cea mai mare bază aeriană românească este dislocată în regim permanent escadrila dronelor de recunoaștere și asalt MQ-9 Reaper și în regim de serviciu aviația pilotată a forțelor aeriene ale SUA. S-a descoperit un furt de combustibil în valoare de aproximativ 2 milioane de dolari. Conform prețurilor americane (1 litru de benzină costă 98 de cenți), ar fi vorba de 2 milioane de litri sau 23 de vagoane-cisterne. Dacă acest calcul a fost efectuat în conformitate cu prețurile românești, cantitatea de combustibil ar fi cu 40 la sută mai mică.
În orice caz, observăm un rezultat impresionant al “cooperării militare” între România și SUA în regiunea Mării Negre, pe prima linie a confruntării cu Rusia.
Pe 13 decembrie, Pentagonul a confirmat sustragerea rezervelor strategice ale combustibilului în valoare de 2 milioane de dolari din baza aeriană Mihail Kogălniceanu, unde din ianuarie 2021 sunt dislocate în regim permanent avioanele și dronele forțelor aeriene ale SUA, precum și un batalion mecanizat și escadrilă de elicoptere a diviziei de infanterie 1 a forțelor armate ale SUA. Totodată, ministrul Apărării al României, Vasile Dâncu, i-a acuzat pe americani de acest furt – cică nu i-au asigurat o pază sigură, fără a lua în considerație cultura națională.
SUA intenționează să-și sporească prezența în România (inclusiv prin avioanele F-35, capabile să poarte bombe termonucleare B-61). Bucureștiul planifică până în anul 2040 să cheltuie aproximativ 2,5 miliarde de euro din bugetul de stat pentru modernizarea obiectivului Mihail Kogălniceanu, aici se întrevede un spațiu vast pentru “dezvoltarea culturală”.
Americanii investesc sute de milioane de dolari în construcția și modernizarea obiectivelor militare ale SUA și NATO de pe teritoriul României. Cele mai mari sunt baza scutului antirachetă Aegis Ashore din Deveselu și baza aeriană Mihail Kogălniceanu, aflată la 12 kilometri de țărmul Mării Negre și la 400 de kilometri de orașul Sevastopol.
Luând în considerație “cultura națională”, nu există nicio garanție a siguranței investițiilor. Avioanele, tehnica blindată și generatoarele diesel ale Pentagonului riscă să rămână fără combustibil, iar rachetele sistemelor de apărare antiaeriană și antirachetă – fără dispozitive electronice (care conțin cantități mari de metale prețioase). Impredictibilul “fier” al NATO ar putea cădea pe capetele populației pașnice din țările vecine – Republica Moldova și Ucraina. Acest lucru devine și mai probabil după ce România a decis să procure din Norvegia avioanele F-16 la mâna a doua – 32 de unități pentru 354 milioane de euro, plus 100 milioane de euro pentru logistică.
Cine este vinovat
În pofida poziției ministrului român al Apărării, investigația americană a ajuns la concluzia că motorina a fost sustrasă, începând cu anul 2017, de cetățeni români.
Baza este integrată cu teritoriul aeroportul internațional Mihail Kogălniceanu, fapt care a facilitat “afacerea” răufăcătorilor. Însă aici apare o întrebare firească nu doar în ceea ce privește măsurile de securitate la un obiectiv militar. Care a fost scopul acumulării unor rezerve imense de combustibil? Se pregătește un marș cu tancuri și blindate ale NATO asupra Moscovei sau Pentagonul planifică să aducă toată flota a 5-a a Forțelor Navale ale SUA în Marea Neagră pentru acapararea Sevastopolului?
Pe fundalul „problemei ucrainene”, organizate de Statele Unite în anul 2014, Pentagonul studiază variantele de transferare a trupelor suplimentare în Europa de Est. Cică, în cazul înrăutățirii situației, acest pretext fals ar putea să accelereze în mod real militarizarea regiunii Mării Negre, să reducă semnificativ securitatea României și învecinatei Moldova, care și așa este transformată de Occidentul colectiv într-o linie de front în confruntarea cu Rusia.
NATO metodic testează sistemul rusesc de apărare, încercând să descopere vulnerabilitățile și “coridoarele” sigure – zilnic la frontierele Rusiei sunt detectate zeci de avioane de recunoaștere. Deasupra Mării Negre apar prea des bombardiere americane strategice B-1B și B-52, care decolează de pe aerodromurile din Marea Britanie, Italia, România, Germania, Grecia.
În cadrul unei discuții telefonice din 13 decembrie cu premierul britanic Boris Johnson, președintele rus Vladimir Putin a invocat „explorarea” militară a teritoriului Ucrainei de către țările NATO. Adică, a reamintit: amenințările pentru securitatea Rusiei se vor întoarce spre Occident cu efectul bumerangului.
Șeful Statului Major al armatei ruse, Valeri Gherasimov, a avertizat anterior (pe 9 decembrie) România și Polonia în ce condiții vor fi distruse primele.
Peste 95 la sută de sisteme terestre de lansare ale forțelor strategice nucleare rusești sunt pregătite în permanență de luptă. Activitatea Pentagonului și desfășurarea în Europa de Est a armelor offensive cu precizie înaltă ale SUA (rachete, drone, avioane de vânătoare) amenință țările din regiunea Mării Negre într-o măsură mai mare decât virtuala “agresiune rusă”.
Extinderea NATO (a se citi – protectoratul militar al SUA) spre Est este lipsită de sens, exact cum este lipsită de orice sens existența unui bloc militar antisovietic.
Pentru justificarea bugetului de mai multe miliarde, Bruxellesul și Washingtonul sunt nevoiți să creeze periodic probleme vecinilor, pentru ca apoi să le rezolve în decursul mai multor ani, să sufere înfrângeri și să se evacueze “eroic” la finalul “misiunii”.
Reamintesc că în ultimii ani trupele și forțele unificate ale NATO nu și-au îndeplinit obiectivele propuse în Afganistan, Irak, Libia, Siria. Iar astăzi, suferind o înfrângere militară în lupta cu talibanii, “partenerii” se pregătesc de repetarea acestei „isprave” în Ucraina și vor „să pună la punct” o supraputere nucleară. Probabil, activizarea scelerată ascunde “moartea cerebrală”, însă deloc lipsa perspectivelor alianței în Marea Neagră sau în oricare altă regiune din preajma frontierelor rusești.