Aleksandr Hrolenko, observator militar
Prin moartea în masă a militarilor ucraineni, loviți de sistemele „Solnțepiok” și „Tosocika”, americanii intenționează să arate cine este stăpânul în Europa.
Pe fundalul panicii inițiate de Washington cu referire la “invazia rusească” în Ucraina la iarnă, SUA au transferat operativ în aeroportul din Borispol 80 de tone de muniții și examinează variantele expedierii în această țară a noilor arme și consilieri militari.
E vorba nu doar sistemele antitanc „Javelin”. SUA intenționează să furnizeze Kievului “lotul afgan” al elicopterelor Mi-17 și mijloace de apărare antiaeriană Stinge și Patriot. Sistemele Patriot pot ajunge în Ucraina doar împreună cu specialiștii (unitățile) Pentagonului, pentru utilizare conform destinației (nu există suficient timp pentru instruirea armatei ucrainene).
Consilierii militari americani sunt necesari pentru planificarea operativă (conforma standardelor NATO) și pentru conducerea trupelor ucrainene pe câmpul de luptă (așa cum s-a întâmplat în Georgia în august 2008 și Afganistan până în august 2021). Vor ajunge armele și consilierii militari în Donbas? E un mare semn de întrebare, însă existența unei mișcări în această direcție este evidentă.
Armata ucraineană a utilizat în premieră Javelin pe linia de contact. Atașatul militar al ambasadei SUA în Kiev, colonelul Brandon Presley a vizitat pe 20 noiembrie, împreună cu un grup de ofițeri ai spionajului Pentagonului, prima linie din Donbas, în zona localităților Peski și Marinka. Adjunctul comandantului grupării trupelor represive, Anatoli Șevcenko, a prezentat americanilor hărțile și situația operativă.
De facto, a avut loc o recunoaștere, o evaluare a adversarului nemijlocit pe câmpul de luptă, fapt care nu intră în competențele reprezentantului ambasadei SUA.
La sfârșitul săptămânii trecute, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a referit la o “concentrare inexplicabil de mare a trupelor rusești în apropierea frontierei ucrainene”. Suplimentar la acest fapt, Pentagonul a transmis aliaților europeni hărțile în care sunt marcate unitățile rusești – aproximativ 100 de batalioane ale grupurilor tactice (100 de mii de militare), gata de o “agresiune”, care ar avea loc în ianuarie – februarie 2022, din câteva direcții simultan.
“Șutul fermecat” al Washingtonului
Evident, Kievul nu a apreciat din start hotărârea (sau obsesia) Statelor Unite. La începutul lui noiembrie, Ministerul Apărării al Ucrainei a respins informația alarmistă a Washingtonului despre concentrarea trupelor rusești în preajma frontierelor ucrainene. După întrevederea în SUA din 18 noiembrie a ministrului ucrainean al Apărării, Alexei Reznikov, cu șeful Pentagonului, Lloyd Austin, nu mai există nicio diferență în interpretarea “războiului continuu dintre Ucraina și Rusia”.
Șeful spionajului armatei, Kirill Budanov, a confirmat pe 21 noiembrie existența unei pregătiri de agresiune din partea rusă – în ianuarie-februarie. Și chiar a comentat harta inevitabilei “invazii rusești”, care ar presupune “atacuri aeriene, atacuri cu artilerie și blindate”, urmate de operațiuni de desant aerian în Est, desant maritim în Odesa și Mariupol și lovituri auxiliare din Belarus”. Totodată, conform prognozei lui Budanov, pierderile iremediabile ale armatei ucrainene ar putea constitui peste 14 mii de persoane.
Secretarul Consiliului de Securitate și Apărare al Ucrainei, Alexei Danilov, a declarat luni că țara a obținut din partea Occidentului niște „garanții” în cazul unei ofensive a armatei ruse. Pentru început, Kievul cere Washingtonului mijloace de apărare antiaeriană și antirachetă (vânzarea unor astfel de arme este posibilă doar după aprobarea Departamentului de Stat și Congresului SUA).
Între timp, nu toți aliații din NATO sunt dispuși să apere Ucraina cu mijloace militare. Voi reaminti că Georgia a fost înarmată de zeci de state, însă pentru agresiunea din august 2008 a fost nevoită să plătească preponderent soldații georgieni.
Circul politico-militar al Kievului și acțiunile SUA în direcția ucraineană demonstrează pregătirea unei provocări majore în Donbas, iar “partenerii” avertizează prealabil Moscova de un eventual răspuns, prin “repetarea greșelilor din 2014”. Probabil, își planifică în Ucraina propria operațiune “de pace”, exact ca în filmul Outside the Wire (2021) – aproximativ până în 2036.
În cazul reluării acțiunilor militare, în spațiul aerian ucrainean ar putea apărea “polițiști” și avioane de recunoaștere ale forțelor aeriene ale NATO, iar în preajma Kievului - sisteme de apărare antiaeriană și antirachetă. Cu atât mai mult Rusia va trata Ucraina ca un mare portavion NATO în preajma frontierelor sale.
Poziția Rusiei
Purtătorul de cuvânt al președintelui Rusiei, Dmitri Peskov, a declarat oficial pe 21 noiembrie că autoritățile de la Kiev vor să recurgă la o soluționare a problemei din Donbas prin recurgerea la forță, sub acoperirea unor exerciții NATO. Șeful biroului de presă al Serviciului de Informații Externe al Rusiei (SVR), Serghei Ivanov, a completat acest tablou: “Departamentul de Stat al SUA a furnizat prin canalele diplomatice o informație absolut falsă aliaților și partenerilor săi cu privire la concentrarea forțelor pe teritoriul țării noastre pentru o invazie militară în Ucraina”.
Potrivit aprecierilor SVR, situația din Ucraina este asemănătoare cu cea creată în Georgia în august 2008. Moscova și-a avertizat “partenerii” despre eventualele consecințe ale unei astfel de agresiuni.
Pe de altă parte, agenția americană Bloomberg a menționat: “Acum prioritatea lui Putin este vânzarea gazului, nu declanșarea unui război”, și a descoperit cărțile Occidentului – participarea nemijlocită a trupelor ruse în conflictul din Ucraina va pune capăt gazoductului Nord Stream 2.
Noile sancțiuni împotriva Nord Stream 2, anunțate de SUA marți, vorbesc despre “bombardament” fără alternative al gazoductului în viitorul apropiat, amenință securitatea europeană, însă niciun fel de restricții nu vor putea transforma politica externă suverană a Rusiei. Păcat că „partenerii” nu înțeleg acest lucru.
Moscova nu are planuri agresive în raport cu vecinii săi, cu toate acestea o opțiune în Donbas - conform lui Churchill “între război și rușine” - este previzibilă. Siguranța frontierelor de vest și angajamentele în fața a peste o jumătate de milion de cetățeni ruși de pe teritoriul Donbasului, sunt mai importante decât proiectul energetic. Deloc întâmplător, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nicolai Patrușev, a amintit “partenerilor” relația cauză-efect a evenimentelor din Ucraina: “Occidentul a distrus economia Ucrainei, aducând societatea până la o stare de injustiție și sărăcie lucie, iar în orice moment situația de acolo se poate inflama în așa măsură, încât milioane de ucraineni se vor transforma în refugiați, care își vor căuta un azil”.
Indiferent de evoluție a situației, toate posibilele variante ale reacției Rusiei la o agresiune-proxy din partea SUA și NATO în Donbas vor fi destul de dure. Ministerul Apărării al Rusiei își consolidează frontiera cu Ucraina cu noi sisteme grele de aruncătoare de flăcări TOS-2 Tosocika cu un sistem automat de control și alte garanții sigure ale suveranității statului.