CHIȘINĂU, 8 nov - Sputnik. Pe 8 noiembrie, creștinii ortodocși din Moldova îl sărbătoresc pe stil vechi pe Sfântul Marele Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, din Tesalonic, sau, așa cum se obișnuiește în popor să se spună - sărbătoarea Sfântul Dumitru.
Viața Sfântului Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir
Sfântul Mare Mucenic Dimitrie a trăit în timpul împăraților Diocletian (284-305) și Maximian (286-305). Fiu al prefectului din Tesalonic, el a fost numit, datorită calităților sale, guvernator al Tesalonicului.
Mai târziu, împăratul Maximian a aflat că Dimitrie este creștin, lucru care l-a mâniat foarte tare. Drept urmare, întorcându-se biruitor dintr-un război cu sciții, Maximian a poruncit să se facă praznice în fiecare cetate, în cinstea zeilor.
Venit la Tesalonic, împăratul l-a întrebat pe Dimitrie dacă sunt adevărate cele auzite despre el. Dimitrie a mărturisit cu îndrăzneală că este creștin și a defăimat închinarea păgânească. Pedeapsa împăratului a fost maximă: Dimitrie a fost închis în temniță și ucis cu sulița.
Deasupra mormântului Sfântului Dimitrie era zidită o biserică mică, în care se săvârşeau multe minuni şi bolnavii primeau tămăduire. Atunci, un boier, pe nume Leontie, fiind cuprins de o boală grea şi nevindecabilă, a alergat cu credinţă la Sfântul Mare Mucenic Dimitrie.
Când a ajuns la biserica sfântului, l-au aşezat în acel loc unde se aflau în pământ moaştele mucenicului şi îndată acesta a primit tămăduire şi s-a sculat sănătos, mulţumind lui Dumnezeu şi preamărind pe Sfântul Dimitrie. Acesta a vrut să zidească sfântului o biserică mare şi frumoasă în semn de mulţumire.
Dărâmând biserica cea mică, când s-a început temelia celeilalte biserici, au fost găsite moaştele Sfântului şi Marelui Mucenic Dimitrie întregi şi nestricate, din care au izvorât mir frumos mirositor şi a umplut toată cetatea de mireasmă bună.
Tradiții și superstiții de Sfântul Dumitru sau Sâmedru
Sărbătoarea Sfântului Dumitru este întâmpinată în fiecare an cu hramuri, pomene cu colaci delicioși, dar și jocuri cu focuri vii. Sfântul Dumitru reprezintă ultima și cea mai însemnată sărbătoare a toamnei, care, conform superstițiilor pastorale, reprezintă începutul iernii.
De sărbătoarea Sfântul Dumitru sau Sâmedru există o mulțime de tradiții și superstiții. Spre exemplu, în ajun, oamenii fac celebrele focuri vii. Tot de sărbătoarea Sfântul Dumitru oamenii aprind focuri mari pe dealuri sau în curți peste care cei mici sar pentru a fi sănătoși, iar tinerii ca să se căsătorească.
De sărbătoarea Sfântul Dumitru, femeile în vârstă obișnuiesc să împartă covrigi, nuci, mere, pâine, struguri și prune uscate tuturor celor care sar peste foc. Tot ele pregătesc pomeni pentru cei morți: de Sâmedru se împarte colivă și colaci în formă de cruce.
Tot de sărbătoarea Sfântul Dumitru este păcat să te îndeletnicești cu treburile gospodărești.
Sâmedru era considerat patronul păstorilor. Pentru a putea vedea cum va fi iarnă care vine, păstorii obișnuiesc să își așeze cojocul pe iarbă în mijlocul oilor, așteptând să vadă care oaie se va așeza pe el. Dacă o oaie neagră se așează înseamnă că iarnă va fi una bună, în timp ce dacă se va culca o oaie albă, iarnă va fi aprigă. De Sfântul Dumitru se tăie și coama cailor tineri pentru că această să crească frumoasă.