CHIȘINĂU, Sputnik – 28 oct. Moldovenii consumă mai mult ca oricând în acest an. După ce au amânat anumite cumpărături în anul 2020 sau au renunțat la ele, din cauză că restricțiile impuse ca urmare a pandemiei COVID-19 le-a modificat ritmul vieții, în anul 2021 moldovenii au făcut achiziții-record.
Moldovenii au intrat din nou în „euforia consumului”
„În 2021 vom avea cea mai mare creștere a consumului din partea populației din ultimii 15 ani. Moldovenii, estimativ, vor consuma cu circa 35-40 de miliarde de lei mai mult decât au consumat, în medie, în ultimii ani. Ultima dată a fost înregistrată o astfel de creștere în 2005-2006, când moldovenii, fiind goniți de sărăcie, au plecat peste hotare, au trimis bani acasă și astfel a pornit euforia consumului”, a comentat acest aspect analistul economic Veaceslav Ioniță, în emisiunea sa video transmisă pe internet.
În opinia analistului economic, deja „oamenii s-au obișnuit cu starea de pandemie și s-au reîntors la consumul tradițional”. Totodată, a remarcat Veaceslav Ioniță, prețurile au crescut în 2021., Astfel, ar reieși că „populația nu că ar consuma mai mult, dar plătește mai mult”.
„Spre exemplu, produsele petroliere: creșterea volumului de consum este determinat nu atât de creșterea fizică a consumului, cât de creșterea prețurilor. După același exemplu, putem vorbi și de prețurile la produsele alimentare, care în acest an înregistrează scumpiri pe întregul mapamond, precum și la alte bunuri și servicii”, a explicat Veaceslav Ioniță.
Menționăm aici că, în septembrie, rata anuală a inflației a ajuns la aproape 7% (6,68%), în situația în care o inflație anuală de aproximativ 5% este considerată de Banca Națională a Moldovei optimă pentru dezvoltarea economiei moldovenești. Experții economici de la București apreciază că în România inflația va atinge 7% abia în luna decembrie.
Moldova – „economie de consum și dormitorul Europei”
Veceslav Ioniță a subliniat că „economia Moldovei este o economie de consum” și, prin urmare, oamenii cumpără preponderent „produse de import” - produse alimentare, tehnică electrocasnică, mașini, materiale de construcții și pentru reparații etc.
„Suntem în continuare o economie de consum. Suntem un dormitor al Europei – oamenii lucrează peste hotare, iar Republica Moldova este un loc unde oamenii se odihnesc”, a apreciat Veaceslav Ioniță.
„Atunci când se majorează salariile, pensiile, când se pompează bani în economie sau cresc volumele creditelor, cel mai des moldovenii merg și procură produse de import. În 2021, legat de comerțul extern, vom bate câteva recorduri, iar primul record va fi legat de creșterea importurilor, care în acest an presupunem că va depăși 7 miliarde de dolari. O creștere de 1,5 miliarde de dolari față de consumul anilor precedenți”, a comentat expertul economic.
Precizăm, din cele mai recente date statistice oficiale, că în ianuarie-august 2021 importurile au crescut cu 32,5 %, în timp ce exporturile au crescut cu doar 18,6%. Reamintim că, an de an, Republica Moldova importă de vreo două ori mai mult decât exportă.
De unde provin banii din care moldovenii își finanțează consumul
Veaceslav Ioniță a numit patru surse din care cetățenii își finanțează consumul: banii economisiți, banii din salarii (în creștere pe parcursul unui an), banii împrumutați de la bănci sau companii de creditare, banii câștigați în străinătate.
În situația în care moldovenii cumpără mai mult produse de import, banii din toate cele patru surse ajung preponderent peste hotare, în buzunarele producătorilor străini, contribuind la creșterea economică a altor state.
Este ironic traseul banilor trimiși acasă de moldovenii care lucrează peste hotare: vin din străinătate și tot acolo se întorc.
Veaceslav Ioniță a spus că în 2021 banii trimiși de moldovenii aflați la muncă peste hotare vor atinge, „cel mai probabil”, „maxima istorică”.
Potrivit expertului, „în ultimele 12 luni, remitențele au ajuns la 1,6 miliarde de dolari și cel mai probabil până la sfârșitul anului vor fi cel puțin 1,7 miliarde de dolari”.
„Bani ajung tot mai mulți în țară și ei merg tot la consum”, a constatat Veaceslav Ioniță.
Iluzia cifrelor: Iată cu ce fel de creștere economică ne lăudăm
„Consumul mare nu duce la creșterea economiei, nu duce la creșterea producției sau la satisfacerea necesităților de consum din partea agenților economici, dar duce la creșterea importurilor, iar economia noastră devine tot mai fragilă și, ca rezultat, cresc și prețurile”, a menționat Veaceslav Ioniță.
Recent, Institutul Național de Cercetări Economice (INCE) a făcut o prognoză uluitor de optimistă: că Republica Moldova va înregistra în acest an cea mai mare creștere economică din istoria ultimilor 30 de ani.
L-am solicitat pe expertul economic Roman Chircă să aprecieze cât de reală este o asemenea creștere economică.
„Este o iluzie a cifrelor. Anul trecut, Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut cu 7,2%. Pentru prima jumatate a acestui an avem o creștere a PIB-ului de 11,2%. Dacă admitem că așa va fi până la sfârșitul anului 2021, atunci 11,2-7,2=5. Cinci procente pentru doi ani înseamnă că avem o creștere reală de 2,5% pe an, mai puțin decât în anii trecuți”, a comentat Roman Chircă pentru Sputnik.
„Cresterea economică este știrbită de sectorul extern”
L-am solicitat și pe expertul economic Viorel Gîrbu să aprecieze care este acum situația economică a Republicii Moldova și ce tendințe merită a fi observate.
„În industrie atestăm o creștere de ordinul a 9%, conform ultimelor date în serie ajustată sezonier. În special, creșterea este în industria prelucrătoare, urmată de producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat”, a remarcat Viorel Gârbu în dicuția cu corespondentul Sputnik.
Evoluția PIB-ului este încurajatoare, iar creșterea poate fi semnificativă către sfârșitul anului, a menționat expertul. Potrivit lui, partea proastă ar fi că „o parte semnificativă din creșterea economică este știrbită de sectorul extern” - deficitul comercial pe durata primelor 8 luni ale anului este mare.
„Informatia privind evolutia PIB-ului pe primele 6 luni este încurajatoare, atestăm o creștere semnificativă practic pentru toate sectoarele economice. Este de așteptat valoarea adaugată să fie mare (spre final de an) și în sectorul agricol. Deci, este de așteptat spre finele anului să înregistrăm o creștere mare a PIB”, a menționat expertul.
„Totuși, o parte semnificativă din creșterea economică este știrbită de sectorul extern, deficitul comercial pe durata primelor 8 luni ale anului este fenomenal”, a constatat Viorel Gîrbu.
Precizăm că, în ianuarie-august 2021, importurile de mărfuri au însumat 4403,5 milioane dolari SUA, nivel superior celui realizat în perioada similară din anul 2020, cu 32,5%. Tot în ianuarie-august 2021, exporturile de mărfuri au însumat 1808,7 milioane dolari SUA, valoare mai mare cu 18,6%, comparativ cu cea înregistrată în perioada corespunzătoare din anul 2020. Datele sunt desprinse din raportul statistic oficial.
Riscăm să ne confruntăm cu o stagflație?
„Regretabil, politica monetara promovata de BNM este una represivă pentru mediul economic intern. Atât aprecierea monedei naționale, cât și creșterea ratei de bază sunt în măsură să descurajeze avântul economic și, în context cu presiunile inflaționiste din exterior, să inducă economia națională într-o stare de stagflație”, a mai comentat Viorel Gârbu pentru Sputnik.
„Politicile implementate de guvern în vederea compensării acestor evoluții sunt anemice și practic inexistente. Momentant, este dificil să se estimeze impactul acestor evoluții asupra populației. Creșterea costurilor resurselor energetive poate avea un impact negativ considerabil asupra populației. Totuși, la această etapă nu este clar cum executivul va gestiona această situație și dacă va fi în măsură să compenseze, cel puțin parțial, aceste evoluții negative”, a apreciat Viorel Gîrbu.
Stagflația este o situație economică în care rata inflației este mare, creșterea economică este mică sau nulă, iar rata șomajului este înaltă. Potrivit dicționarelor economice, o asemenea situație creează o dilemă privind politica economică ce trebuie adoptată, pentru că acțiunile necesare să fie întreprinse pentru a reduce inflația pot spori rata șomajului, iar acțiunile orientate spre reducerea șomajului pot spori inflația.