CHIȘINĂU, 22 sept - Sputnik. Problema râului Nistru este tot mai des discutată în Republica Moldova, mai ales după lansarea celei de-a patru turbine a centralei hidroelectrice din Ucraina. Specialiștii din domeniu trag alarma și susțin că râul devine tot mai bolnav, iar recuperarea acestuia ar putea să dureze zeci de ani.
Doctorul-habilitat în științe biologice și profesorul Institutului de Zoologie Elena Zubcov a fost invitata emisiunii „La ordinea zilei” de la Radio Sputnik Moldova.
Specialistul a vorbit despre influența turbinelor asupra râului Nistru și că Republica Moldova va fi cea mai afectată în urma lansării și celorlalte trei turbine preconizate în proiectul hidrocentralei din Ucraina.
Elena Zubcov susține că râul Nistru nu mai are capacitatea de autocurățare și că fluviul este bolnav, iar procesele naturale care trebuie să aibă loc în ecosistemul râului nu se mai produc.
„Apa în Nistru a devenit mai transparentă, dar asta nu înseamnă că e mai sănătoasă. Deoarece noi astăzi nu obținem suspensiile muntoase care joc un rol important în funcționarea ecosistemului, în curățirea apelor”, a menționat specialistul.
Specialistul spune că dacă lucrurile vor continua în aceiași manieră, atunci riscăm să rămânem fără apă.
Totodată, potrivit Elenei Zubcov, sunt deja locuri în râul Nistru unde acesta poate fi trecut în cizme de cauciuc, iar apa abia de ajunge până la genunchi.
Doctorul-habilitat în științe biologice și profesorul Institutului de Zoologie mai spune că hidrocentrala ar putea distruge definitiv râul. În context, specialistul a menționat că se vor scrie mai multe demersuri către consiliile europene pentru a se solicita intervenția acestora în soluționarea problemei râului Nistru.
Elena Zubco susține că în anul 1983, atunci când a fost construită prima hidrocentrală de pe Nistru, au început primele probleme ale râului.
„Atunci s-au început probleme că venea apa foarte rece și erau salturi mari a apei. În vreo 15 minute, apa putea să se ridice la un metru și jumătate și în 15 minute putea să scadă. Acum, problema cea mai mare e că noi nu avem apă. Eu înțeleg că nu putem exclude schimbările climatice, avem secetă, dar când acolo se ține apa pentru energie și nu se dă pentru ca să nu să se golească fundul Nistrului de la Naslavcea până la Maiaki, atunci sunt lucruri diferite”, susține Zubco.
Doctorul-habilitat în științe biologice și profesorul Institutului de Zoologie a precizat că Ucraina cunoaște foarte bine care vor fi consecințele turbinelor instalate pe Nistru, dar interesul financiar al țării vecine prevalează. Mai mult, Zubco a menționat că instalarea turbinelor ne va afecta cel mai mult pe noi, adică Republica Moldova, iar Odesa va fi mai puțin afectată, mai ales că are și alte surse de alimentare cu apă.
„Din cauza că albia Nistrului este cea mai joasă platformă a apei, noi facem desecarea și teritoriului Republicii Moldova. Mai jos de Dubăsari, în Nistru se descarcă izvoarele, se descarcă apele subterane că la ieșire, la Palanca, noi nu am văzut golirea fundului apei. De ce? Acolo sunt construite mai multe construcții legate cu schimbul apei și acolo mereu nivelul este destul de înalt. (...) Vine apă în care se macină tot și nu este în ea nimic viu. (...) Știu că din apa ceea care se vântură dintr-un lac în altul de două ori prin turbine, cu viteza de 260 - 280 de metri cubi pe secundă, nu mai rămâne nimic viu.
Specialistul susține că deficitul de apă în râul Nistru este cea mai mare problemă în prezent, iar fluviul nu mai are potențialul pe care ar fi trebuit să-l aibă. Totodată, Elena Zubco a menționat că din cauza intereselor financiare ale țării vecine, Ucraina nu va renunța la construcția barajelor. Totuși, în cazul în care Ucraina va sista activitatea irdrocentralei, atunci râul Nistru ar avea nevoie de zeci de ani pentru a-și reveni.
„Râurile mici, cu încetul, timp de patru ani încep să-și revină, revin organismele apelor curgătoare. (...) La noi problema e că afluenții mari se termină pe teritoriul Ucrainei. Noi nu avem afluenți mari, muntoase care pot să ne salveze cumva. (...) După ce s-a construit barajul la Dubăsari, noi am pierdut mult pește”, a conchis specialistul.