Danara Kurmanova
Summitul jubiliar al Organizației pentru Cooperare de la Shanghai era planificat inițial ca o evaluare a activității comune ale Indiei, Kazahstanului, Chinei, Kârgâzstanului, Pakistanului, Rusiei, Tadjikistanului și Uzbekistanului în ultimii 20 de ani. Însă schimbarea puterii în Afganistan a adus anumite ajustări în programul evenimentului – în mare parte participanții au discutat potențialele amenințări teroriste și variantele de prevenire a lor.
În ce măsură statele OCS vor reuși să evite un nou val de refugiați afgani, în cazul în care Bamca Mondială va dezgheța conturile externe ale Afganistanului? Cum aderarea Iranului la organizație va ajuta Tadjikistanul și Uzbekistanul să-și consolideze frontierele? Își are rostul înființarea unui nod de livrare a ajutoarelor umanitare Afganistanului în Kazahstan? La toate aceste întrebări răspund politologii într-o analiză a Sputnik.
Despre ce infrastructură a vorbit Tokaev
Ideea înființării unui nod umanitar al OCS în Almatî pentru livrarea ajutoarelor umanitare Afganistanului a fost înaintată de președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev.
“Suntem gata să oferim un ajutor pentru rezolvarea problemelor umanitare și economice actuale, cu care se confruntă Afganistanul”, a declarat Tokaev, menționând că în Kazahstan există deja toată infrastructura necesară.
În cazul dat este vorba despre faptul că multe dintre organizațiile internaționale preferă să-și deschidă sediile reprezentanțelor regionale central-asiatice în Kazahstan, anume în Almatî, consideră politologul și conducătorul fondului “Lumea Eurasiei” Eduard Poletaev.
“Spre exemplu, oficiul UNESCO pentru Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan și Uzbekistan. Acesta se află în Almatî, spune el. Sau Direcția Înaltului Comisar ONU pentru refugiați pentru Asia Centrală – acesta, la fel, activează în Almatî. În Almatî ONU și-a evacuat luna trecută Misiunea pentru asistența Afganistanului”.
Străinii consideră Almatî cel mai multicultural oraș al Kazahstanului și a regiunii în ansamblu, precizează Poletaev. Un alt avantaj al capitalei republicii este și faptul că de aici se poate ajunge cu avionul în principalele orașe ale Kârgâzstanului, Tadjikistanului și Uzbekistanului timp de 1,5 – 2 ore. “E perioadă optimă care poate fi utilizată pentru livrarea ajutoarelor umanitare”, explică expertul.
Organizarea nodului ar putea fi justificată și din punct de vedere economic, spune politologul, docentul catedrei proceslor politice internaționale a Universității de Stat de Relații Internaționale de la Moscova Iulia Nikitina.
“Desigur, statele OCS pot expedia ajutoare umanitare și separat, însă o abordare centralizată ar reduce din costuri. De asemenea, un singur punct de transportare a încărcăturilor va reduce riscurile de dublare a eforturilor din partea diverselor state”, a declarat ea.
Banii nu presupun încredere
La summitul OCS s-a discutat și despre propunerea președintelui Uzbekistanului, Șavkat Mirzieev, de dezghețare a activelor afgane din băncile străine, blocate după schimbarea regimului din Afganistan.
Așa cum a subliniat Mirzieev, lipsa banilor ar putea împinge Kabulul spre comercializarea drogurilor și armelor, lăsate de SUA pe teritoriul țării. Punctul de vedere al Uzbekistanului l-a susținut și liderul rus, Vladimir Putin.
“E rezonabil să discutăm cu SUA și alte state occidentale despre o dezghețare etapizată a rezervelor Afganistanului și despre restabilirea programelor Băncii Mondiale și Fondului Monetar Internațional”, a declarat el în cadrul summitului.
Cu toate acestea, șansele unei dezghețări rapide sunt reduse, consideră directorul general al asociației de cercetare CENTERO, Maxim Vilisov.
“E o problemă politică acută. Se presupune că de activele dezghețate se va folosi puterea talibanilor*. Însă Taliban* este interzis în calitate de mișcare teroristă. Reiese că o deblocare a conturilor reprezintă un pas spre legitimizarea regimului din Afganistan. În același timp nimeni nu poate garanta că aceste resurse nu vor fi utilizate în atacurile asupra altor state”, explică el.
E important să atragem atenția la formularea președintelui rus – el a vorbit despre o deblocare etapizată a accesului la fonduri, precizează Iulia Nikitina. “Totul decurge conform principiului “un pas înainte – un pas înapoi. Uzbekistan și Rusia nu propun eliminarea tuturor restricțiilor din start, ci, spre exemplu, deblocarea unui cont pentru a vedea cum vor evolua lucrurile”, a precizat ea.
Cu ce va ajuta Iranul?
În același timp, președintele Tajikistanului, Emomali Rahmon, și președintele Kârgâzstanului, Sadîr Japarov, îndeamnă statele OCS să creeze în jurul Afganistanului o “centură de securitate”. Unei consolidări a frontierelor ar putea contribui aderarea Iranului la OCS (procedura de aderare a fost lansată la summitul din 17 septembrie n.r), consideră politologul și orientalistul Karine Ghevorghean.
“Iranul ocupă locul patru în lume la dezvoltarea nanotehnologiilor. În afară de aceasta, în decurs de 25 de ani țara și-a consolidat în permanență frontierele pentru prevenirea pătrunderii teroriștilor (în 2015, MAI al Iranului a anunțat că în țară au fost construite 721 de posturi de grăniceri de-a lungul întregii frontiere terestre a Iranului n.r.). Iată de ce Iran va fi în stare să ofere consultații Tadjikistantului în probleme de securitate”, spunea ea.
În cazul Tadjikistanului ar fi complicată protejarea de tip standard a frontierei în cazul unui aflux de refugiați, printre care s-ar putea afla și radicali, subliniază Ghevorghean.
“Un zid nu-l construiești timp de o zi. Iar refugiații deja au pătruns și pătrund în țară, iar pentru ridicarea unor ziduri sunt necesare niște mijloace. Însă cel mai important este că Tadjikistanul are particularități geografice complicate, frontiera cu Afganistanul trece în mare parte prin munți. Iată de ce Dușanbe trebuie să se gândească la forma prin care ar putea menține controlul asupra segmentelor de frontieră”, spune expertul.
*Organizație teroristă interzisă în Rusia