CHIȘINĂU, 23 aug - Sputnik. La evenimentul de inaugurare a summitului și-au anunțat prezența 14 șefi de stat și de guvern, dintr-un total de 44 de delegații internaționale, inclusiv oficiali de rang înalt ai Uniunii Europene. Președinția a anunțat anterior că șeful statului merge în Ucraina pentru a participa la summit.
Maia Sandu va avea și câteva întrevederi bilaterale. Șeful statului ar urma să se întâlnească cu președinții Estoniei și Letoniei, prim-ministrul Suediei și cu ministrul de Externe al Austriei, precum și cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene.
Președinția anunță că din delegația Republicii Moldova la Kiev mai face parte și consilierul prezidențial pentru politică externă Cristina Gherasimov.
Într-un interviu acordat Gazeta.Ru, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Rusiei Maria Zaharova a vorbit despre atitudinea Moscovei față de acest eveniment, despre natura politicii ucrainene față de peninsulă, dar și despre ipocrizia participanților la summit
Maria Zaharova a caracterizat evenimentul în sine folosind metafora ministrul rus de externe Lavrov – ”acesta este un sabat”.
”Mi se pare că aceasta este definiția cea mai potrivită, deoarece acest eveniment nu are alt scop decât să creeze un sentiment de implicare a Kievului în agenda Crimeii, dar în același timp să o facă fără a atinge realitate - cât mai mult posibil și într-o direcție negativă pentru Rusia”, a spus Zaharova, punctând – ”adică, strict vorbind, despre asta e vorba în tot acest summit”.
În aceste condiții, Zaharova consideră că este ”inutil să supunem acest eveniment unei analize serioase și aprofundate - toată lumea știe și înțelege adevăratele sale motive și motive”.
”Politica națională a Ucrainei față de Crimeea atât înainte de 2014, cât și după aceasta este o lipsă de dorință absolută de a ține seama și de a asculta oamenii”, spune Zaharova, amintind că și înainte de 2014, cei din Crimeea nu erau luați în seamă de la Kiev.
Maria Zaharova remarcă abordarea mereu politizată a Occidentului colectiv asupra temei ucrainene. De aceea, consideră că acesta e încă un argument că ”întreaga poveste cu această adunare nu va fi despre realități și nici despre realitatea Crimeii de astăzi”.
”Sunt aceleași țări occidentale care nu vor să știe nimic despre Crimeea de astăzi - ele iau o poziție de principiu cu privire la propria lor neprezență acolo: nu vizitează, nu vor să intre în contact direct cu rezidenții”, spune Zaharova, adăugând – ”ei nu permit nici turiștilor, jurnaliștilor, companiilor lor, afacerilor lor să interacționeze cu aceste regiuni din Rusia - Crimeea și Sevastopolul”.
Crimeea a devenit o regiune rusă după ce acolo s-a organizat un referendum în martie 2014, la care 96,77% dintre alegătorii din Crimeea și 95,6% dintre locuitorii Sevastopolului au votat în favoarea aderării la Rusia. Autoritățile din Crimeea au organizat un referendum în urma unei lovituri de stat în Ucraina, în februarie 2014. Ucraina consideră că Crimeea este teritoriul său, dar ocupat temporar.
Conducerea rusă a afirmat în repetate rânduri că locuitorii din Crimeea au votat în mod democratic, în deplină conformitate cu dreptul internațional și cu Carta ONU, pentru reunificarea cu Rusia. Potrivit președintelui rus, problema Crimeii este „definitiv închisă”.
Amintim că, anterior, ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a declarat în cadrul unei întrevederi cu omologul său de la Chișinău, Aureliu Ciocoi, că speră la „participarea constructivă” a Moldovei la acest proiect. Experții au apreciat atunci că Ucraina încearcă să atragă Moldova în disputa cu privire la Crimeea.