CHIȘINĂU, 22 aug — Sputnik. Reacția forțelor de ordine din Kazahstan la „raidurile lingvistice” ale mișcării „Til Maidan” ia amploare. Pe 19 august, poliția l-a reținut pe Kuat Akhmetov, autorul canalului YouTube „Til Maidan online-party”, unde au fost publicate videoclipuri cu „verificarea” angajaților magazinelor la capitolul cunoașterea limbii kazahe, comunică Sputnik Kazahstan.
Între timp, Ministerul Afacerilor Interne din Kazahstan a anunțat că a supus expertizei videoclipurile de pe canalul YouTube. Publicul a tras însă deja câteva concluzii despre activitatea „Til Maidan”. Cert este că acțiunile activiștilor amintesc de „manualul de instruire lingvistică” al Ucrainei.
Folosește oare mișcarea într-adevăr tehnologiile ucrainene și au oare „patrulele lingvistice” menirea să submineze imaginea autorităților kazahe? La întrebările Sputnik au răspuns politologi și psihologi.
Ce îi unește pe Ahmetov și Sprechenführer?
Motivul pentru care a început inspecția a fost apelul cetățenilor care au solicitat Ministerului Afacerilor Interne să examineze materialele video de pe canalul Til Maidan. Cu toate acestea, Kuat Akhmetov continuă să creadă că concetățenii săi îl vor sprijini. Activistul continuă să facă transmisiuni în direct pe rețelele de socializare, unde îi îndeamnă pe oameni să nu se oprească.
"Dacă o sută de kazahi, dacă cel puțin 20-30 de oameni din Almatî vor filma videoclipuri... Nu știți ce fel de putere avem în mâinile noastre. Este vorba de limba kazahă", a spus Ahmetov într-un videoclip de pe YouTube, publicat pe 19 august.
În același timp, Kuat Ahmetov pare să vorbească rusește – o demonstrează un videoclip de la arestarea activistului care, înainte de a urca în mașina de poliție, comunică în rusă, probabil cu soția sa (într-unul din videoclipuri Ahmetov a spus că a fost arestat împreună cu soția sa).
În atitudinea sa extrem de schimbătoare și contradictorie față de limba rusă, Ahmetov este seamănă cu ombudsmanul pentru limbi Taras Kremen.
La începutul acestui an, Kremen a devenit celebru în mass-media internațională, îndemnându-i pe ucraineni să facă denunțări unul împotriva altuia pentru utilizarea limbii ruse în sectorul serviciilor.
Pentru asta responsabilul de protejarea limbii a fost poreclit „ucrainizator” și „Sprechenfuehrer”. Totuși Kremen s-a transformat în fuhrer relativ recent, în timpul guvernării lui Petro Poroshenko. Pentru că mai devreme, la alegerile din 2010, Taras Kremen era un confident al lui Viktor Ianukovici, care, apropo, a ales sloganul „O țară - două limbi” pentru cursa prezidențială.
Totul conform manualului de instruire
Sprechenfuehrer și Ahmetov au în comun linia similară de comportament. Instrucțiunea lingvistică pentru ucraineni, pe care Kremen a prezentat-o în ianuarie 2021, seamănă izbitor cu algoritmul acțiunilor activiștilor Til Maidan. Pentru comparație: pentru a stimula folosirea exclusiv a limbii ucrainene în sectorul de servicii, Kremen recomandă: cereți angajatului magazinului sau al cafenelei să vă deservească numai în limba ucraineană, în caz de refuz, contactați conducerea și înregistrați, de asemenea, martori ai ceea ce se întâmplă „cu ajutorul audio, video și prin confirmare scrisă”.
Exact același lucru îl fac adepții lui Kuat Ahmetov și niciun scop nobil sau constructiv nu există în această acțiune, spune analistul politic Alibek Tazhibaev.
„În ce țări s-au făcut lucruri similare, nu pot spune cu precizie, dar am văzut și am observat o atenție sporită în domeniul informațional al Ucrainei. Metodologic, aceste precedente sunt similare”, a spus expertul.
Sputnik a solicitat un comentariu la acest subiect și de la un expert din Ucraina – de la politologul, directorul Centrului de Studii Politice și Conflictologie din Kiev, Mihail Pogrebinski.
„Într-adevăr, se întâmplă același lucru ca și la noi. Dar e interesant că la noi la un asemenea tupeu s-a ajuns în decurs de mulți ani. Ucrainizarea a început din momentul obținerii independenței. Aici însă totul a început spontan și sunt suspiciuni că cineva a ajutat la formarea tacticii”, a remarcat Pogrebinski.
Cel mai important acum este reacția puterii
Cel mai probabil, activitatea mișcării este un fenomen de care pot profita terții pentru ei înșiși, explică Mihail Pogrebinski. Nu exclud faptul că provocările vizează pătarea imaginii actualului guvern.
Dacă autoritățile nu răspund provocărilor, asta ar putea duce la complicarea relațiilor dintre Nur-Sultan și Moscova. Iar în cazul unui răspuns dur, este posibil ca acest lucru să creeze un pericol pentru elita kazahă, explică expertul.
„Naționaliștii care au apărut pe fundal lingvistic pot deveni aliați ai islamiștilor sau pot începe să cocheteze cu naționalismul turc”, a spus Pogrebinski.
Între timp, Ahmetov a spus în timpul transmisiunii de pe 19 august: "Ei (Rusia – n. red.) au înțeles: dacă oamenii se ridică, atunci nu numai Kazahstanul, și kârgâzii vor ieși. Se poate trezi întreaga Asia Centrală".
Mișcările naționale s-au acutizat în special în timpul pandemiei, prin urmare, răspunsul prompt al autorităților joacă un rol important în oprirea acestora, crede analistul politic Dmitri Abzalov.
Anterior, primul șef adjunct al administrației prezidențiale din Kazahstan, Dauren Abaev, a numit raidurile „lingvistice” „naționalism sălbatic”.
Potrivit lui Abzalov, manualele de instruire naționaliste sunt la fel peste tot.
„Aici este important că raidurile lingvistice discreditează autoritățile. E o istorie gravă, deoarece este deja cunoscută în întreaga direcție post-sovietică.
Kazahstanul și Rusia sunt membri ai aceluiași bloc economic și militar. Se vor repeta sau nu astfel de situații și în viitor - depinde de cât de repede și la ce niveș conducerea Kazahstanului va semnala că acest lucru este inacceptabil. El este necesar ca această chestiune să fie examinată la nivel înalt, nu mai jos de prim-ministru. Dacă nu sunt luate măsuri rapide, mișcarea poate dobândi un caracter de masă", a spus expertul.
Între timp, Kuat Ahmetov publică tocmai rapid noi videoclipuri în care încearcă să convingă publicul de importanța „Til Maidan”.
„Nu pot să vă facă nimic, dacă folosiți limba în conformitate cu legea. Nu vă îndemn să mergeți la miting. Nu vă temeți să vorbiți în limba kazahă”, a spus el.
În aceste declarații poate fi sesizată manipularea, deoarece nu este interzis să vorbești în kazahă, are statutul de limbă de stat, crede psihologul politic Anastasia Matiusova.
„Există un astfel de concept - favoritismul de grup, atunci când îi preferi pe ai tăi mai mult decât pe alții”, explică ea. Adică există separarea între „ei” și „noi”. Ea poate obține și forma agresiunii de grup, ca în cazul „patrulelor lingvistice”.
Nu doar în raport cu rușii, cu vorbitorii de limbă rusă se încearcă formarea unei atitudini ca față de străini”. Psihologul a remarcat că astfel de tactici creează rapid tensiune în societate.