Este vorba despre Ivan Țurcan din satul Copanca, raionul Căușeni, care prin încrucișarea soiurilor a obținut peste 400 de forme noi ale acestui fruct. Unele au stârnit interesul inginerilor horticoli de peste mări și țări. Astfel, strugurii lui Ivan Țurcan cresc acum chiar și în Madagascar, Indonezia sau Japonia.
Ivan Țurcan a creat peste 400 de forme noi de struguri prin încrucișare
© Sputnik / Evghenii Panasenco
Performanța la care a ajuns se datorează celor 20 de ani în care a tot experimentat cu soiurile. Totul a început dintr-o pasiune, când, fiind profesor de fizică și matematică la școala din satul natal Nezavertailovka, a decis să renunțe la profesia de pedagog pentru a-și realiza visul - cel de a crea soiuri de struguri rezistente la diverse boli și la înghețuri.
L-am găsit pe Ivan Țurcan în via fiului său, acolo unde petrece zile întregi muncind în sudoarea frunții - experimentează cu diverse soiuri de struguri pe care le încrucișează pentru a ajunge la forme desăvârșite.
Timp de 20 de ani Ivan Țurcan face experimente pentru a obține struguri rezistenți la boli și înghețuri
© Sputnik / Evghenii Panasenco
Unele impresionează de-a dreptul prin grandoarea sa. Spre exemplu, o formă de struguri pe care a denumit-o „Ștefan cel Mare” poate ajunge la mărimi gigantice. Atunci când fructul se coace, o bobiță poate avea dimensiunea unui ou, iar un ciorchine ajunge să cântărească și cinci kilograme. Dar această formă nu este singura cu care se poate lăuda selecționerul.
Un ciorchine din via lui Ivan Țurcan poate ajunge la greutatea de 5 kilograme
© Sputnik / Evghenii Panasenco
Celebră este și „Muskat Ioannî”, care are bobița cât o cutie de chibrituri.
Forma de struguri „Muskat Ioannî” are bobița cât o cutie de chibrituri
© Photo : oferit de Lilia Țurcan-Ciubotaru
Forma de struguri „Muskat Ioannî” are bobița cât o cutie de chibrituri
© Photo : oferit de Lilia Țurcan-Ciubotaru
Forma de struguri „Muskat Ioannî” are bobița cât o cutie de chibrituri
© Photo : oferit de Lilia Țurcan-Ciubotaru
Toate secretele acestui domeniu le-a aflat singur, de-a lungul anilor în șir de cercetări, fără a avea studii în domeniu.
„Am trăit la marginea satului, acolo era o vie cu struguri mărunți, de un gram bobița. Și de când eram la școală mă tot gândeam dacă nu este oare posibil de obținut niște soiuri mai mășcate. Nu m-am consultat cu nimeni, m-am autoinstruit și am început să încrucișez”, a mărturisit Ivan Țurcan.
Selecționerul are un carnet în care își notează toate formele și duce evidența fiecăreia pentru a vedea cum evoluează încrucișarea în timp.
După încrucișare, formele de struguri obținute pot suferi mutații
© Sputnik / Evghenii Panasenco
Potrivit lui, dintr-o singură încrucișare se pot obține mii de forme de struguri, iar ele în timp pot să sufere mutații. Spre exemplu, în primul an strugurele poate să iasă alb, iar în următorul an, acesta poate fi roșu.
„Chiar de la una și aceeași încrucișare poți să capeți o mie de puieți cu caracteristici diferite. Doi puieți identici nu vor fi niciodată. Înmulțirea lor se face prin altoire”, a explicat selecționerul.
Procesul de încrucișare nu este dificil, dar necesită răbdare și timp. Secretul unor struguri savuroși este dragostea pentru munca pe care o depune Ivan Țurcan. El selectează cu grijă soiurile pe care le încrucișează pentru a obține un rezultat pe măsura așteptărilor.
„Dacă vrem să obținem o încrucișare din plante ambigene, atunci una trebuie castrată. Tăiem staminele, îmbrăcăm totul deasupra în hârtie de pergament, ca o pungă, iar cealaltă plantă ambigenă la fel o îmbrăcăm în hârtie ca să nu fie polen. Când a înflorit cealaltă floare, introducem aici, în această pungă, polen și timp de două săptămâni, de câte două-trei ori pe zi se agită pentru a se poleniza. Apoi creștem strugurele, iar sâmburii îi strângem, îi sădim și obținem o nouă formă”, a explicat Ivan.
Strugurii lui Ivan Țurcan cresc acum până și în Madagascar
© Sputnik / Evghenii Panasenco
Bărbatul își dorește să pantenteze formele ca să poată fi recunoscute drept soiuri noi și așa le va putea exporta.
Însă chiar și în lipsa brevetelor puieții lui Ivan Țurcan au ajuns în diverse țări - până și în Madagascar, Indonezia sau Japonia. Nu le vinde, ci le transmite prin cercuri restrânse de selecționeri, unde Ivan Țurcan se bucură de un anumit renume.
Cele mai speciale forme le-a denumit în cinstea celor dragi - a soției, copiilor și nepoților săi. De exemplu, „Muskat Ioannî”, „Emilia”, „Ulîbka Laurî” sau „Son Dianî”. Ține mult la realizările sale și vrea să lase în urma sa ceva memorabil.
„Toți selecționerii procedează așa, mai întâi denumesc soiurile în cinstea rudelor, apropiaților, cunoscuților. Fac acest lucru pentru a păstra memoria, ca să le las urmașilor o amintire despre bunic, străbunic”, a mărturisit selecționerul.
Pentru ca formele noi de struguri să fie recunoscute drept soiuri, Ivan Țurcan trebuie să le breveteze
© Sputnik / Evghenii Panasenco
Beneficiul încrucișării nu este doar obținerea unor struguri cu o formă și un gust nou, ci și a rezistenței la ger și diverse boli pe care le poate căpăta vița-de-vie.
Potrivit selecționerului, tehnologia corectă de încrucișare permite crearea puieților rezistenți la diverse condiții climaterice, iar acest lucru le va permite agricultorilor să crească struguri gustoși și frumoși cu minimum cheltuieli, deoarece nu vor necesita o stropire frecventă și o îngrijire costisitoare.
Ivan Țurcan cunoaște secretul gustului armonios al strugurelui - raportul echilibrat dintre cantitatea de zahăr din bobiță și aciditate
© Sputnik / Evghenii Panasenco
În acest an, condițiile climaterice i-au distrus roada de struguri obținuți din vița-de-vie cumpărată, în schimb vița-de-vie care a fost crescută de el în urma încrucișării nu a fost afectată nici de frig, nici de boli, susține Ivan Țurcan.
„Primăvara a fost foarte rece, ploioasă, polenul nu s-a împrăștiat. Soiurile care se polenizează mai devreme au avut de suferit din această cauză. Totul depinde de vremea de afară”, a remarcat bărbatul.
Ivan Țurcan își vinde strugurii la piață, pentru că nu produce cantități mari ca să ajungă în marile rețele de comerț. A muncit peste două decenii la calitatea strugurilor de care se bucură cei care îi consumă. Poate că într-un viitor nu foarte îndepărtat numărul celor care îi vor savura fructele inedite va crește în progresie geometrică.