Cât de obiectiv este indicatorul revistei economice americane și de ce cotațiile reale și cei de „burger” diferă atât de mult, citiți în materialul semnat de Irina Badmaeva pentru RIA Novosti.
Gluma economistului
În ceea ce privește subaprecierea, rubla rusească este întrecută doar de lira libaneză, rezultă din „indicele Big Mac”. De fapt, Burger-ul ar trebui să coste la fel. Acolo unde este mai ieftin decât în Statele Unite, moneda locală este subapreciată și invers.
În Rusia, un Big Mac costă 169 de ruble, iar în SUA – 5.65 dolari. Se pare că rata adecvată este – 30. Dar cursul real de schimb este de 74,53. Adică, moneda noastră este subapreciată cu aproape 60%. Euro – cu 11.1%, lira sterlină – cu 15.5%.
Patru valute străine s-au dovedit a fi supraapreciate. Bolívarul venezuelean iese în evidență - ar trebui să coste cu 47,7% mai puțin. Francul elvețian – cu 24.7, coronele norvegiană și suedeză – 11.5 și 9.6.
Indicele Big Mac a fost inventat de The Economist în 1986 ca o glumă. Dar acum este practic un mod neoficial de determinare a parității puterii de cumpărare (Purchasing Power Parity (PPP)) – raportul a două valute pornind de la prețurile unor produse similare. Acesta este estimat de două ori pe an.
A fost ales hamburger-ul McDonald's pentru că este vândut peste tot. Deja în anii 1980, rețeaua de fast-food a devenit o afacere globală. Localuri cu litera caracteristică M nu există în Insulele Bermude, Iran, Macedonia, Yemen, Muntenegru, Coreea de Nord, Zimbabwe, Bolivia, Armenia și Islanda.
Important - clasicul Big Mac este identic peste tot. Și constă din produse la îndemână: pâine, brânză, pârjoală, legume.
Conform ultimului clasament din iulie, Big Mac-urile sunt mai ieftine în majoritatea țărilor decât în America de Nord. De exemplu, în Australia, Arabia Saudită, Qatar. În partea de jos a listei se află Azerbaidjanul, Turcia, Africa de Sud.
Popular, dar subiectiv
Despre faptul că rubla este subapreciată se vorbește de mai multe decenii. Dar, pe lângă „indexul big mac”, există mulți alți factori. Și un burger nu poate să coste la fel în diverse țări. De exemplu, salariile și tarifele medii pentru chirie în țara noastră sunt mult mai mici decât în SUA. Prin urmare, prețul nostru este mai mic. În plus, nimeni nu importă Big Mac-urile, ele sunt produse pe loc. Spre deosebire de electrocasnice sau de smartphone-uri. Potrivit „indexului iPod”, rubla, cel mai probabil, se va dovedi a fi supraapreciată și ar trebui să coste mai puțin.
În plus, McDonald’s stabilește prețurile în baza veniturilor reale ale populației și a puterii de cumpărare. Nu ar trebui să uităm nici de impozite și concurență.
Prin urmare, „indexul Big Mac” este părtinitor. Există metode de comparație mai complexe și transparente. De exemplu, în baza bunurilor esențiale, materiilor prime, semifabricatelor. Prețurile pentru acestea sunt formate de piață și nu de o singură companie privată, care își păstrează și dreptul la secretul comercial.
Chestiunea nu ține de Big Mac
Cursul monedei naționale determină dinamica pe termen lung a balanței de plăți a țării și a masei monetare, care, la rândul ei, afectează inflația.
Băncile centrale sunt actori importanți pe piața valutară internațională și internă. Autoritățile de reglementare pot limita consolidarea ori, dimpotrivă, pot opri o cădere bruscă a monedei naționale.
Rata de schimb este sub controlul lor vigilent, deoarece este una dintre principalele metode de luptă comercială competitivă între țări. Ca urmare, valoarea banilor este adesea distorsionată.
În plus, ca și în cazul oricărui activ tranzacționat liber, cotațiile țin cont de așteptările participanților la piață.
Deci, nu ar trebui să ne bazăm prea mult pe „indicele Big Mac.
"În primii zece subapreciați sunt în principal cei care nici măcar nu sunt incluși în top 100 în ceea ce privește răspândirea în lume. Un exemplu elocvent este lira libaneză. Aceasta este și rubla rusă. În același timp, cel mai supraapreciat este Bolivarul venezuelean cu inflație enormă și tot felul de sancțiuni din partea SUA", indică Nikolai Pereslavski, angajat al Departamentului de Cercetări Economice și Financiare al Institutului CMS.
Potrivit acestuia, în ultimii șapte ani, rubla a fost influențată de geopolitică: sancțiuni anti-ruse, riscul extinderii lor. Cotațiile petroliere joacă în mod tradițional un rol important. Are influență regula bugetară de cumpărare a valutei de către Ministerul Finanțelor atunci când prețul aurului negru crește. Astfel, este prevenită artificial întărirea excesivă a rublei. În ansamblu, politica de formare a cursului de schimb nu contribuie la consolidarea ei. Faptul este că o rublă slabă, moderat, crește veniturile bugetare din livrările în străinătate. Acest lucru este favorabil și pentru exportatorii care domină economia.
Factorii indirecți sunt politica internă și starea de spirit a piețelor financiare globale. "Probabilitatea că fără sancțiuni rubla ar putea să fie cotată de cel puțin o dată și jumătate mai scump este foarte mare", precizează expertul.
Oricum ar fi, până la sfârșitul anului dolarul nu va scădea sub 70 pentru o rublă. Dar este destul de posibil să depășească pragul de 80 din cauza riscurilor politice. Cel mai probabil, cursul se va menține pe coridorul 73-77 pentru dolar și 85-90 pentru euro.