CHIȘINĂU, 13 iul - Sputnik. Doctorul habilitat în drept constituțional Teodor Cârnaț a vorbit în emisie la Radio Sputnik Moldova despre persoanele care ar putea să ocupe funcții cheie în stat după validarea alegerilor parlamentare anticipate.
„Este de așteptat că va fi Gavrilița, deoarece nu întâmplător Gavrilița a intrat în acest joc. Cert este faptul că deja pregătește programul de guvernare cu care să vină la putere, prin care să ceară votul de încredere din partea Parlamentului și cred că și pe o parte din miniștrii pe care i-a prezentat atunci doamna Gavrilița îi vom vedea în viitorul cabinet de miniștri al Republicii Moldova”, a precizat Cârnaț.
Natalia Gavrilița nu a confirmat, dar nici nu a infirmat această ipoteză, fiind întrebată despre acest lucru în cadrul unei emisiuni de la un post privat de televiziune.
„- Noi vom anunța la timpul potrivit.
- Dar sunteți luată în calcul ca și candidat.
- Noi avem mai mulți candidați care ar merita să dețină această funcție. Noi avem garnitură, dar așteptăm validarea rezultatelor, să fie Parlamentul. Toate la timpul lor. Noi evident că avem anumite discuții pe interior. Încă discutăm care va fi distribuirea rolurilor”, a declarat Natalia Gavrilița.
Epopeea desemnării lui Gavrilița
La sfârșitul lunii ianuarie a anului curent, după ce fostul premier Ion Chicu a anunțat despre demisionarea Guvernului său, președintele Maia Sandu a înaintat-o pe Natalia Gavrilița la funcția de prim-ministru. Ea nu a primit însă votul de încredere al deputaților.
Pe 11 februarie, deputatul PSRM Corneliu Furculiță a anunțat formarea unei majorități în Legislativ din care fac parte socialiștii, Platforma Pentru Moldova, dar și deputații neafiliați Nichiforciuc, Andronache și Oleinic.
Tot în acea zi, majoritatea creată a propus propriul candidat la funcția de premier - pe fostul ministru al Finanțelor Mariana Durleșteanu. Șeful statului a refuzat să o nominalizeze și a înaintat-o repetat la funcția de premier pe Natalia Gavrilița. În data de 23 februarie însă Curtea Constituțională a decis că decretul de înaintare repetată a lui Gavriliță este neconstituțional.
PSRM și Platforma Pentru Moldova l-au înaintat la funcția de prim-ministru pe ambasadorul Republicii Moldova în Rusia, Vladimir Golovatiuc, dar acesta nu a mai ajuns în Parlament ca să prezinte programul de guvernare, pentru că nu a fost înaintat de șeful statului.
După consultările cu fracțiunile parlamentare, Maia Sandu l-a propus la funcția de premier pe Igor Grosu, motivând că nu a fost propus un candidat comun.
Pe 25 martie Igor Grosu a venit la Parlament ca să-și prezinte echipa și programul de guvernare, dar deputații PSRM și ai platformei „Pentru Moldova” au părăsit sala de plen, astfel nu a fost întrunit cvorumul. În aceste condiții, cea de-a doua tentativă de învestire a unui nou guvern se consideră consumată.
Ulterior, președintele Maia Sandu a dizolvat Parlamentul de legislatura a X-a.