Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Sputnik Moldova, oficialul a oferit şi soluţii în acest sens.
- Domnule director, fenomenul „grupărilor criminale” a existat dintotdeauna în puşcăriile din Moldova, de-a lungul anilor fiind intentate în acest sens mai multe cauze penale care au avut în vizor acţiuni ilegale din partea condamnaţilor. Cum poate fi schimbat acest lucru pentru a elimina acest flagel?
Dorin Lișman, directorul ANP
© Sputnik / Anatolii Kiriak
- Subcultura criminală” este un fenomen unic în ţările post-sovietice şi a fost extrem de înrădăcinat în rândul condamnaţilor de-a lungul timpușui. Diferite forme de ierarhii criminale există în orice sistem penitenciar din lume, care se diferenţiază între ele prin modul lor de organizare, dar, în esenţă, toate au trăsături mai mult sau mai puţin comune. În anul 2016 a fost adoptată Strategia de dezvoltare a sistemul administraţiei penitenciare pentru anii 2016-2020, unul din obiectivele căreia a fost eradicarea fenomenului subculturii criminale în mediul penitenciar. Cu toate acestea, din cele 204 acțiuni îndreptate spre dezvoltarea și modernizarea sistemului penitenciar autohton, numai jumătate au fost realizate, restul nefiind acoperite cu resurse financiare necesare. Conform studiilor efectuate, pentru eradicarea fenomenului „subculturii criminale” și securizarea totală a locului de ținere, este necesar de realizat o serie de acțiuni cum ar fi, spre exemplu, dezvoltarea infrastructurii penitenciare, dotarea cu un umărul suficient de personal de supraveghere și de educare, acordarea puterii decizionale corespunzătoare personalului din penitenciar, dar şi dotarea deținuților cu absolut tot necesarul pentru trai. Este evident faptul că pentru eradicarea fenomenului „subculturii criminale” este necesară consolidarea eforturilor tuturor organelor de forță inclusiv a procuraturii, cu stabilirea rolurilor și sarcinilor concrete a tuturor, or pasarea responsabilității exclusiv pe sistemul administrației penitenciar nu este corectă, de vreme ce acest fenomen este răspândit în egală măsură și în afara locurilor de detenție.
- Care sunt cele mai stringente probleme cu care se confruntă sistemul penitenciar din țară?
- Una dintre cele mai arzătoare probleme cu care se confruntă sistemul penitenciar este insuficiența resurselor umane calificate. De asemenea, suprapopularea penitenciarelor de tip semiînchis. Aceasta vine din faptul că instanța nu se pronunță, în timp rezonabil, în anumite sentințe de condamnare cu referire la măsura preventivă (ca urmare, se fac demersuri suplimentare care consumă timp și resurse), precum şi examinarea în Apel a recursurilor, la fel, necesită timp. Prin urmare, apare fenomenul de suprapopulare în instituţiile cu statut de izolator de urmărire penală. Totodată, se constată o situație dramatică la compartimentul gardurilor de pază din instituțiile penitenciare, surplusul bagajului deținuților la transferul dintr-un penitenciar în altul, uzura mijloacelor de transport speciale, îndeosebi a celor de capacitate mare, lipsa unui sistem automatizat de evidență a resurselor umane, care la moment este gata în proporție de 90%. Odată cu restricţiile impuse în urma pandemiei, am observat că există şi o insuficiența de dotare tehnică pentru desfășurarea ședințelor online de instruire. Lipsesc resurse financiare necesare pentru modernizarea infrastructurii, spre exemplu, perimetrele de pază.
- După un an și jumătate de pandemie, cum stau lucrurile la capitolul COVID-19 în penitenciarele din țară? Câte persoane au fost infectate și câte vaccinate? Cum au făcut față medicii din sistem și dacă au fost cazuri când au intervenit și angajații medicali din exterior (mă refer aici la medicii din spitalele obișnuite) pentru a ajuta.
- Pandemia de COVID-19, desigur, a afectat şi sistemul penitenciar. Astfel, conform dispoziţiilor Comisiei pentru Situaţii Excepţionale, în această perioadă, în puşcării a fost instituit un regim special. Au fost interzise transferurile deținuților la cererea personală, cu excepția internării în spitalul penitenciar și în instituțiile medico-sanitare publice. S-a intensificat, desigur, regimul sanitar-antiepidemic în toate instituțiile subordonate ANP. Întrevederile de scurtă/lungă durată au fost înlocuite cu convorbiri prin sistemele de videoconferință, prin platforme software, acceptate de către instituția penitenciară. De asemenea, s-a dublat frecvența dreptului deținutului la convorbiri telefonice.
Dorin Lișman, directorul ANP
© Sputnik / Anatolii Kiriak
Secţiile medicale au fost dotate cu utilaj, mobilier, inclusiv mobilier medical.
Menționăm că, până pe data de 21 iunie 2021, au fost vaccinați circa 611 angajați din cadrul sistemului administrației penitenciare și 1030 de deținuți.
- Știm că, de multe ori, deținuții se plâng de condiții inumane de detenție sau de faptul că ar fi maltratați. Cum comentați acest fapt și cât de întemeiate sunt acuzațiile aduse de către condamnați?
- Administrația Națională a Penitenciarelor întreprinde în permanență acțiuni pentru respectarea drepturilor fundamentale ale omului prin prisma art.3 CEDO. Astfel, anual se întreprind acțiuni pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție: construcția/ reconstrucția/reamenajarea spațiilor de detenție pentru persoanele condamnate, în vederea asigurării unei mai bune siguranțe și securități deținuților, precum și în sensul combaterii torturii, tratamentelor inumane și degradante în instituțiile penitenciare.
Conform datelor statistice prezentate, în anul 2021 (trim. I), au fost înregistrate 76 de plângeri privind condițiile de detenție și 70 de plângeri privind presupuse acte de tortură și tratament inuman sau degradant, care au fost examinate de către direcțiile abilitate. La fel, de către serviciul abilitat al ANP a fost expediată o sesizare în adresa Procuraturii Generale despre pretinse cazuri de tortură, tratament inuman sau degradant. Concomitent, au fost inițiate și desfășurate inclusiv anchete de serviciu interne, însă în urma anchetelor de serviciu desfășurate s-a constatat că alegațiile deținuților nu s-au adeverit.
- Aveți colaborări cu alte state și dacă printre ele se regăsește și Rusia? Se implimentează cumva practicile de managment din Rusia în Moldova sau poate din alte state?
- Un aspect important în dezvoltarea sistemului administrației penitenciare a reprezentat colaborarea cu sistemele penitenciare din străinătate. ANP are stabilite relații de cooperare cu omologi din țări precum Turcia, Polonia, Letonia, Lituania, Ucraina, România, Israel, Olanda, Slovacia, Rusia, Franța, Italia, Norvegia, Irlanda, Suedia, Germania, Portugalia, precum şi cu organizațiile internaționale din Germania, Norvegia, Elveţia, Ungaria, Canada, Marea Britanie.
Cu privire la cooperarea cu partea rusă, vreau să menționez că în perioada anilor 2011-2016 s-a atestat o cooperare mai strânsă cu Serviciul Federal de Executare a Pedepsei din Rusia. În această perioadă au avut loc vizite de studiu și preluare de bune practici reciproce, ceea ce a reprezentat o oportunitate de consolidare a cooperării sistemului penitenciar autohton cu cel din Rusia, cunoaștere a activității de detenție și identificare de soluții pentru redresarea sistemului penitenciar autohton la capitolul asigurarea securității, antrenarea deținuților în câmpul muncii, suprapopularea în penitenciare.
În anul 2013, angajații Detașamentului cu Destinație Specială ”Pantera” au efectuat o vizită de studiu și au participat la exercițiile practice oferite de către detașamentul cu destinație specială ”Saturn” al Sistemului Federal de Ispășire al Pedepsei al Rusiei. Iar în septembrie 2013, cinci angajați ai Detașamentului cu Destinație Specială „Pantera” al Departamentului Instituțiilor Penitenciare au participat la o competiție de tragere la țintă. Întrecerile sportive sunt desfășurate anual, al șaptelea an consecutiv, la Academia Serviciului Federal de Executare a Pedepsei Penale din oraşul Reazan, Federaţia Rusă. Invitați de onoare ai acestui eveniment au fost viceministrul Justiției din Federaţia Rusă şi comandanţii subdiviziunilor echipelor participante.
În acelaşi an, în cadrul vizitei delegaţiei din cadrul Academiei de Drept şi Administrare a Serviciului Federal de Executare a Pedepselor din Federaţia Rusă, din oraşul Reazan, a fost semnat proiectul acordului de cooperare între DIP (n.r. actual ANP) și Academie. Scopul vizitei l-a constituit consolidarea cooperării sistemului penitenciar autohton cu cel din Rusia, precum şi desfăşurarea lecţiilor de instruire pentru staff-ul managerial al sistemului penitenciar naţional, bazat pe experienţa benefică a sistemului instituţiilor penitenciare din Rusia.
În 2019, directorul ANP a avut o întrevedere oficială cu directorul aceleiaşi Academii, Alexandr Krimov, unde s-a convenit reluarea colaborării între Academia de Drept și Administrare a Serviciului federal de executare a pedepselor a Federației Ruse și sistemul administrației penitenciare din Republica Moldova.
- Vă mulțumim pentru bunăvoința de a ne acorda acest interviu.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova