CHIȘINĂU, 11 iun – Sputnik. Tunurile antigrindină sunt dispozitive care emit unde sonice spre norii în care se formează grindina, pentru a opri procesul de formare a particulelor de gheață. Principala utilizare a tunurilor cu rachete antigrindină este în agricultură. Ion Garaba, directorul Serviciului Antigrindină, a declarat pentru Sputnik Moldova că angajații instituției au la dispoziție doar două minute pentru a lansa rachetele antigrindină.
Ion Garaba a menționat că sistemul de protecție antigrindină implementat în țara noastră are o eficiență de de până la 90% și acoperă circa 1,665 de milioane de hectare. În același timp, nu în toate zonele pot fi lansate rachete antigrindină, cum ar fi în direcția spre stânga Nistrului sau la frontiera cu Ucraina.
"Teritoriul a 24 de raioane ale țării sunt protejate de grindină, datorită a șase puncte de comandă și 132 de puncte de lansare antigrindină. Datele statistice din ultimii zece ani demonstrează că eficacitatea lucrărilor antigrindină constituie, anual 85 – 90%, ceea ce semnifică că aplicarea metodei rachetare permite combaterea fenomenului antigrindină", a menționat Ion Garaba, directorul Serviciului Antigrindină.
Ion Garaba nu poate spune că precizie pentru ce perioadă Republica Moldova este asigurată cu rachete antigrindină.
"Stocurile de rachete ne asigură minimum necesar de 75% pentru fiecare punct rachetar. Deocamdată, ne ajunge, dar nu știm ce va fi mai departe. Numărul rachetelor consumate depinde de doi factori: punctele rachetare, cu cât mai multe puncte - cu atât mai multe rachete lansate, dar și precipitațiile care cad. În iunie 2020, am avut 16 lansări la rând, în fiecare zi, până a venit seceta și nu am mai lansat. Cum va fi a doua jumătate a acestui an nu știm: vom avea secetă - ne vor rămâne rachete, nu va fi secetă - va trebui să mai procurăm rachete", zice Garaba.
Ministrul Agriculturii Ion Perju a declarat recent că este necesar de a suplini alocația bugetară cu șapte milioane de lei pentru amplasarea altor 18 puncte rachetare, datorită cărora Moldova va reuși extinderea suprafețelor agricole protejate.
"Vorbim în special de raioanele Ștefan Vodă, Căușeni, Hâncești și Șoldănești, care a acoperit în total încă 250 de mii de hectare și am ajunge la o suprafață de aproape două milioane de hectare protejate prin sisteme antigrindină. Pentru a acoperi această suprafață avem nevoie de 7 milioane de lei, iar pentru procurarea a încă unui lot de rachete - aproximativ 12 milioane de lei", a precizat Perju.
Sistemul antigrindină din Moldova este unul dintre cele mai eficiente și mai puțin costisitoare - 3,3 euro pentru un hectar de teren agricol.
"Pentru comparație, țările din UE, cum ar fi Grecia, Macedonia, Bulgaria, Franța cheltuie de la 3,5-5 euro, la fel și Federația Rusă. România de la 8 euro până la 20 de euro. Argentina protejează 700 de mii de hectare la prețul de la 40 și 60 de dolari pentru hectare", a mai spus directorul Serviciului Antigrindină.
De precizat că ploile cu grindină din ultimele zile au făcut ravagii în 29 de localități din 14 raioane, cele mai afectate fiind Edineț, Criuleni, Drochia, Florești, Ialoveni, Orhei, Rezina, Râșcani, Soroca, Sângerei, Telenești, Șoldănești și Ungheni.
Ministrul Ion Perju a spus că au fost distruse drumuri, poduri, dar și suprafețe impunătoare culturi agricole - aproximativ de trei mii de hectare. Potrivit ministrului interimar, paguba materială înregistrată într-o lună și jumătate constituite aproximativ 35 de milioane de lei, dintre care peste 30 de milioane de lei sunt pagube pentru culturile agricole. În context, el a cerut Guvernului să aloce 47 de milioane de lei din fondul de rezervă pentru acoperirea prejudiciilor cauzate.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova