CHIȘINĂU, 15 apr - Sputnik. Reprezentantul Parlamentului a înaintat în ședința Curții Constituționale o cerere de recuzare a judecătorului CCM Nicolae Roșca. El a argumentat că acesta s-ar afla într-un conflict de interese, având în vedere că anterior ar fi reprezentat interesele actualului președinte Maia Sandu, care astăzi a venit la Înalta Curte ca să prezinte circumstanțele privind dizolvarea Parlamentului.
„Parlamentul înaintează cerere de recuzare a judecătorului Nicolae Roșca. În perioada 2017-2019 a fost avocatul domniei sale precum și membru al partidului Maiei Sandu. Solicităm înaltei Curți să admită cererea de recuzare”,a declarat reprezentantul Parlamentului Lilian Enciu.
Cererea de recuzare nu a fost însă acceptată de președintele Curții Constituționale Domnica Manole.
„Ați depășit această etapă când ați putut înainta această recuzare. Recursul nu poate fi acceptat la etapa examinării în fond a recuzării”, a declarat Domnica Manole.
Curtea Constituțională examinează astăzi sesizarea președintelui Maia Sandu privind circumstanțele în care poate fi dizolvat Parlamentul. Șeful statului s-a prezentat în fața Curții și a argumentat de ce consideră că Legislativul trebuie dizolvat.
„Sunt conștientă de faptul că dizolvarea Parlamentului poate fi aplicată doar în ultimă instanță, când toate celelalte căi sunt eșuate. Noi astăzi suntem exact în astfel de situație. Parlamentul a eșuat să învestească un Guvern. Constituția stabilește clar calea. Solicit Curții să constate circumstanțele de dizolvare a Parlamentului”, a declarat președintele Maia Sandu. Au existat cel puțin 2 tentative eșuate și a eșuat perioada de 3 luni în care Parlamentul are dreptul și obligația să numească un Guvern”, a declarat Maia Sandu.
Amintim că anterior, după ce fostul premier Ion Chicu a anunțat despre demisionarea Guvernului său, președintele Maia Sandu a înaintat-o pe Natalia Gavrilița la funcție de prim-ministru. Atunci, niciun deputat din forul legislativ nu a votat pentru susținerea candidatului la funcția de prim-ministru propus de Maia Sandu, dar și a echipei de miniștri prezentată de Natalia Gavrilița.
Totodată, în cadrul ședinței Parlamentului din data de 11 februarie, deputatul PSRM Corneliu Furculiță a anunțat formarea unei majorități în Legislativ din care fac parte socialiștii, Platforma Pentru Moldova, dar și deputații neafiliați Nichiforciuc, Andronache și Oleinic.
Noua majoritate anunțată, care avea 54 de deputați, a fost numită Platforma Parlamentară pentru Moldova. Tot în acea zi, majoritatea creată a propus propriul candidat la funcția de premier și anume pe fostul ministru al Finanțelor Mariana Durleșteanu. Șeful statului a refuzat să o nominalizeze și a înaintat-o repetat la funcția de premier pe Natalia Gavrilița.În data de 23 februarie, Curtea Constituțională a decis că decretul de înaintare repetată a lui Gavriliță este neconstituțional. Ulterior, după consultările cu fracțiunile parlamentare, Maia Sandu l-a propus la funcția de premier pe Igor Grosu, motivând că nu a fost propus un candidat comun.
Ulterior, PSRM și Platforma Pentru Moldova, alături de câțiva deputați neafiliați, au format o nouă majoritate parlamentară, care l-au înaintat la funcția de prim-ministru pe ambasadorul Republicii Moldova în Rusia, Vladimir Golovatiuc. În data de 22 martie, Înalta Curte a decis că decretul de desemnare a lui Igor Grosu la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova este constituțional.
Precizăm că Igor Grosu a publicat lista miniștrilor pe care-i propune în viitorul guvern. Totodată, în cadrul ședinței din 25 martie a Parlamentului, Igor Grosu urma să-și prezinte echipa și programul de guvernare, dar deputații PSRM și ai platformei „Pentru Moldova” au părăsit sala de plen, astfel nu a fost întrunit cvorumul. În aceste condiții, cea de-a doua tentativă de învestire a unui nou guvern se consideră consumată, a anunțat președintele Parlamentului Zinaida Greceanîi.
Ulterior, președintele Maia Sandu s-a așezat la masa de negocieri cu fracțiunile, platformele și grupurile parlamentare și au discutat probabilitatea dizolvării Parlamentului. Majoritatea deputaților s-au arătat împotriva dizolvării, deoarece țara trece printr-o perioadă grea, iar unele eventuale alegeri anticipate nu sunt potrivite pentru această perioadă. Totuși, Maia Sandu este de părere că există toate circumstanțele pentru ca actualul parlament să fie dizolvat și a depus o sesizare la Înalta Curte în acest sens.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova