Decizia CC: Soțul sau soția poate obține calitatea de succesor al victimei

Omisiunea includerii în lege a soțului ca succesor al părții vătămate sau al părții civile în procesul penal este neconstituțională. Curtea Constituțională a pronunțat decizia după ce a examinat o sesizare ce viza o excepție de neconstituționalitate.

CHIȘINĂU, 6 apr – Sputnik. Curtea Constituțională (CC) a declarat marți, 6 aprilie, neconstituțională omisiunea includerii soțului ca succesor al părții vătămate sau al părții civile în procesul penal. 

Decizia a fost pronunțată după ședința în care a fost examinată o sesizare privind controlul constituționalității articolelor 77, 81 și 315 din Codul de Procedură Penală, referitoare la omisiunea includerii soțului ca succesor al părții vătămate sau al părții civile. Sesizarea a avut la bază o excepție de neconstituționalitate ridicată de procurorul Dumitru Calendari în fața Curții de Apel Cahul. 

CC a observat că „există o tendință în mai multe state de a include soțul sau soția în categoria rudelor sau a persoanelor apropiate”.

„Dispozițiile legale declarate neconstituționale contravin articolului 20 coroborat cu articolul 54 din Constituţie”, a declarat președintele CC, Domnica Manole, la un briefing. 

„Până la modificarea articolului 81 din Codul de procedură penală de către Parlament, Curtea a instituit o soluție provizorie, potrivit căreia soțul sau soția va putea fi recunoscut în calitate de succesor al părții vătămate sau al părții civile în procesul penal”, a precizat președintele CC.

„Recunoașterea calității de succesor al părții vătămate sau al părții civile în cazul rudei apropiate o decide procurorul care conduce urmărirea penală sau, după caz, ofițerul de urmărire penală ori instanța de judecată. În situația în care mai multe rude apropiate solicită această calitate, decizia de a alege succesorul îi revine procurorului sau instanței de judecată”, a explicat Domnica Manole. 

„Soțului sau soției îi este oferită posibilitatea de a obține calitatea de succesor al victimei. Soțul sau soția poate avea un interes legitim de a participa la procesul penal și poate avea, de asemenea, o „legătură suficientă” cu victima decedată, având în vedere relațiile familiale ce derivă dintr-o căsătorie. Curtea nu a constatat existența vreunui scop legitim care să justifice opțiunea legislatorului de a nu include soțul sau soția în cercul persoanelor care ar putea obține calitatea de succesor al părții vătămate sau al părții civile”, se arată în explicația magistraților CC.

CC a observat că, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a făcut distincție între victimele directe și victimele indirecte. Cu privire la victimele indirecte, CEDO a admis că, dacă pretinsa victimă a unei încălcări a decedat în timpul procedurilor judiciare, atunci o rudă apropiată sau un moștenitor ar putea continua, în principiu, procedura, pentru că persoana are un interes suficient în cauză.

Domnica Manole a precizat că persoanele care ar putea avea calitatea de victimă indirectă și, respectiv, care ar putea fi admise într-un proces ar putea fi, de exemplu: părinții, copiii, frații, surorile, bunicii, nepoții, legatarul universal fără legături de rudenie cu decedatul, partenerul necăsătorit sau partenerul de facto. În această listă poate fi inclusă și soția victimei decedate. Totodată, Curtea Europeană a stabilit că pot avea calitatea de victimă indirectă mai multe persoane, nu doar una singură. Persoanele în discuție trebuie să aibă un interes legitim și o „legătură suficientă” cu victima decedată. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova