Calea ferată a Moldovei trece prin clipe grele în prezent. Și asta este puțin spus - judecând după știri, starea lucrurilor se află la nivelul perioadei postbelice. Și istoria originii și dezvoltării sale în Basarabia este foarte interesantă și demnă de un întreg ciclu de articole.
Apropo, prima linie de cale ferată de pe teritoriul Moldovei moderne a fost instalată în 1865 - de la stația Razdelnaia până la stația Kuciurgan. În 1867 acest drum a fost extins la Tiraspol și abia în 1871 la Chișinău. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe tronsonul Lipceni-Mateuți a fost construit un tunel de 165 de metri. Și la începutul secolului al XX-lea, lungimea liniilor de cale ferată din Basarabia depășea 850 de kilometri.
Dar a existat un alt tunel, care face obiectul acestui articol. Recent, pe site-ul Căii Ferate a Moldovei au fost publicate următoarele informații.
"Ideea construirii liniei de cale ferată Revaca-Cainari a apărut chiar la începutul secolului trecut. În 1924, calea ferată română a început construcția. Și în 1931, această linie a fost pusă în funcțiune. Ca urmare, lungimea a traseului de la Chișinău la Galați a fost redus cu 65 de kilometri. La sfârșitul Marelui Război pentru Apărarea Patriei, un tunel lung de 689 de metri a fost aruncat în aer pe tronsonul dintre stațiile Bălți-Sîngera. Trenurile în această direcție au fost închise, iar căile au fost demontate".
Tunelul a fost cel mai lung din Moldova. S-au păstrate fotografii istorice rare ale construcției acestuia.
Tunelul a avut „o viață” destul de scurtă, acesta fiind probabil motiv că s-au păstrat foarte puține fotografii.
Tunelul a fost aruncat în aer în 1944 și de aici încep misterele. Nimeni nu știe cu adevărat cine l-a aruncat în aer - trupele germane care se retrăgeau sau armata roșie care înainta. Pasionații de istorie de pe forumul „Orașul meu din Chișinău” au efectuat o întreagă investigație, colectând mărturii, informații și zvonuri despre acest loc. Și zvonurile și legendele despre tunel sunt interesante și chiar înfricoșătoare - se spune că există un tren întreg înăuntru - fie cu arme, fie cu documente și comori furate. Și există, de asemenea, o părere că trenul transporta oameni - fie soldați germani, fie prizonieri de război sovietici, ale căror rămășițe se află în trenul înghițit de pământ.
În prezent, satul Bălțați este situat în raionul Ialoveni din Moldova. Alături de satele Țipala și Budăi, care fac parte din comuna Țipala. Doar pietrele sfărmate de explozie și un deal acoperit cu resturi au rămas din acel tunel - în anii 50 ai secolului trecut, acolo a fost construită o groapă de gunoi.
În mod surprinzător, istoria tunelului este prezentată într-o formă artistică în filme. În 1966 a fost turnat filmul de lung metraj sovieto-român „Tunelul”.
Potrivit scenariului, partizanii sovietici și români au curățat tunelul, pe care germanii urmau să-l arunce în aer, și au salvat un obiectiv strategic. Scenariul filmului, desigur, nu coincide cu istoria reală, dar este interesant faptul că obiectul acum uitat a rămas în istoria cinematografiei. Tunelul abandonat și aruncat în aer continuă să-și păstreze secretele adânc în pământ. Chiar și mai înainte, puțini erau cei care știau despre el, dar acum sunt și mai puțini martori ai acelor vremuri.
Oare are viitor, tunelul abandonat? La restaurarea unei secțiuni a căii ferate Revaca-Căinari, dealul a fost ocolit, iar tunelul nu a fost reparat. Experții au spus că este inundat cu ape subterane și că nu este rentabil ca să fie readus la starea în care să fie bun pentru exploatare. Păcat - există ceva misterios, frumos și alarmant în același timp în aceste tuneluri. Mai ales când au o astfel de poveste.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova