Societate
Fiți alături de Sputnik Moldova pentru a afla primii informații care vizează sfera socială

Foto: Studiu în premieră pentru Moldova – cum arată din spațiu aerul pe care-l respirăm

Aerul pe care-l respiră moldovenii a fost analizat, în premieră absolută, în baza datelor obținute cu ajutorul sateliților. Studiul a fost efectuat de PNUD-Moldova și Agenția Spațială Europeană.
Sputnik

CHIȘINĂU, 13 feb – Sputnik. În premieră absolută, aerul pe care-l respiră cetățenii Republicii Moldova a fost monitorizat și analizat cu ajutorul sateliților ce orbitează în jurul Pământului. 

Focul de artificii – splendoare pentru unii și calvar pentru alții

Concluziile cercetării, făcute publice în această săptămână, arată că aerul din Republica Moldova este mai puțin poluat decât în statele vecine, care dispun de industrii grele, dar și în comparație cu alte state europene.

Autorii studiului au subliniat însă următorul fapt: există mai mulți poluanți ai aerului care nu pot fi observați în prezent de sateliți, dar pot fi identificați prin măsurători la sol – asemenea date sunt furnizate de sistemul național de monitorizare a aerului al Republicii Moldova.

Ce poluanți au fost identificați cu ajutorul satelitului 

Poluarea aerului a fost cartografiată în Chișinău și în întreaga țară.

Sursa principală de date pentru studiu a fost „Sentinel-5P” (S5P) -  cel mai precis satelit  pe orbită dedicat monitorizării atmosferei, lansat, în octombrie 2017, ca parte a Programului Copernicus al UE.

Cum este aerul pe care-l respiră moldovenii: Sursele poluante din Moldova – Video

Spectrometrul satelitului a măsurat concentrațiile de dioxid de azot, ozon, formaldehidă, dioxid de sulf, metan, monoxid de carbon și aerosoli atmosferici, cu acoperire globală zilnică și o rezoluție de circa 5,5 km x 3,5 km.

Studiul a fost efectuat de PNUD-Moldova (Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare), în parteneriat cu Agenția Spațială European (ASE).

Cercetarea a fost realizată în perioada instituirii măsurilor de restricție, în contextul COVID-19, însă acoperă și seturi de date istorice complexe, începând cu anul 2017.

Activitatea umană intensă înseamnă aer mai poluat

Autorii studiului și-au propus să estimeze impactul restricțiilor din cauza COVID-19 asupra nivelului de poluare a aerului.

Concluzia a fost că nivelul de poluare a aerului este influențat de activitatea umană, transport, producția industrială și sursele naturale de poluanți, iar tendința istorică este că poluarea aerului a crescut în timp, în special în zonele dens populate și industriale atât în Moldova, cât și în România și Ucraina.

Foto: Studiu în premieră pentru Moldova – cum arată din spațiu aerul pe care-l respirăm

Autorii studiului recomandă dezvoltarea „economiei verzi”. 

„Pentru a diminua nivelurile globale de poluare și impactul acestora asupra sănătății umane și a calității vieții de zi cu zi, se recomandă reducerea activității centralelor pe bază de cărbune și a subvenționării combustibililor fosili și axarea pe obiectivele economiei verzi și a programelor destinate realizării acestora”, a informat PNUD-Moldova.

„Poluarea nu este întotdeauna vizibilă cu ochiul liber”, dar „ea este totuși impregnată „picătură cu picătură” de corpurile umane, până la un punct în care nu mai există cale de întoarcere” – potrivit organizației.

Nivelul poluanților în aerul din Moldova

În cazul Moldovei, o concentrație mai mare de poluanți este observabilă doar în capitala Chișinău și în apropierea centralelor electrice mari.

„Situația generală a poluării aerului în Moldova s-a dovedit a fi una favorabilă, în special în comparație cu alte țări europene (și în special în contextul COVID-19), inclusiv Ucraina, România și altele”, a informat PNUD-Moldova.

Echipa de cercetare a folosit datele obținute prin satelit pentru a analiza principalii poluanți atmosferici: ozon (O3), dioxid de azot (NO2), dioxid de sulf (SO2), pulberi în suspensie (PM10 și PM2.5).

Dioxidul de azot

Concentrațiile de dioxid de azot în Moldova sunt în general scăzute. Acest poluant atmosferic provine în principal de la autoturisme și alte autovehicule.

Premieră absolută: Noi echipamente inteligente vor apărea în toate sectoarele Chișinăului

De asemenea, el provine de la rafinarea petrolului și metalelor, producerea de electricitate, industria ușoară și alimentară.

Dioxidul de azot scade rezistența sistemului respirator la infecții bacteriene și virale. 

Au fost constatate valori ridicate la Chișinău și în jurul acestuia, în jurul graniței cu Ucraina, în special acolo unde este amplasată centrala electrică Cuciurgan, precum și în jurul municipiilor Tiraspol și Râbnița.

Orașele Chișinău, Bender și Bălți au cele mai ridicate niveluri medii de poluare cu dioxid de azot.

Dioxidul de sulf

Valorile dioxidului de sulf sunt, în general, scăzute în toată țara, cu o creștere modestă doar în jurul Chișinăului. 

Acest poluant este în mare parte legat de centralele electrice pe bază de cărbune, procesele industriale sau alte activități de ardere a combustibililor fosili.

Potrivit cercetării, în Moldova, cantitatea de dioxid de sulf în aer atinge cote maxime în perioada de iarnă, crescând de obicei de la cinci la zece ori în comparație cu vara, din cauza sezonului de încălzire.

În ceea ce privește impactul asupra sănătății, expunerea scurtă la o concentrație ridicată de dioxid de sulf poate provoca dificultăți respiratorii grave. Cei mai afectați sunt bolnavii de astm, copiii, persoanele în etate și cele cu boli respiratorii cronice.

Expunerea îndelungată la o concentrație scăzută poate duce la infecții ale căilor respiratorii.

Monoxidul de carbon

Distribuția monoxidului de carbon este relativ similară în toată Moldova. 

Riscăm să murim de sete: Pericolul care amenință Moldova

În Bender, Cahul, Glodeni și Chișinău se înregistrează cele mai mari concentrații medii.

Monoxidul de carbon este un produs de ardere incompletă a combustibilului în vehicule, încălzire, centrale electrice pe bază de cărbune, eliminarea deșeurilor și arderea biomasei.

Poluarea din zona Cahul se explică prin prezența în imediata apropiere a celei mai mari fabrici siderurgice românești (Combinatul Siderurgic Galați).

Monoxidul de carbon este un gaz toxic, letal în concentrații mari, afectând sistemele respiratorii și cardiovasculare.

La concentrații relativ scăzute, provoacă dificultăți de respirație, capacitate fizică redusă, migrene, greață.

Pentru a completa proiectul de cercetare, au fost elaborate două pagini cu vizualizări ale datelor, accesibile publicului larg, prezentând rezultatele analizei. Hărțile interactive permit comutarea între diferiți poluanți și verificarea concentrațiilor acestora în toată țara, în ultimii 2 - 3 ani, prin satelitul Sentinel 5P și serviciul de monitorizare a atmosferei „Copernicus”.

Iată linkurile: Puls urban - poluarea aerului în Chișinău și Bălți (Moldova), Poluarea aerului în Moldova din spațiu (Moldova).

Autoizolarea din cauza COVID-19 ne-a redat aerul curat

În primăvara anului 2020, când oamenii s-au autoizolat în case din cauza COVID-19, planeta a răsuflat ușurată, au semnalat ecologiști din întreaga lume.

Video: Rezina, Soroca și alte orașe riscă să rămână fără apă: Iată amenințarea

Ei au vorbit despre un impact benefic al carantinei pentru mediul înconjurător.

Și în Chișinău au fost resimțite în martie-aprilie efectele pozitive ale autoizolării asupra calității aerului.

„Într-adevăr, aerul în Chișinău a devenit mai curat datorită numărului scăzut de mașini care circulă în oraș, mașinile fiind una dintre cele mai mari surse de poluare”, a declarat pentru Sputnik Moldova ecologistul Anatolie Prohnițchi, solicitat să comenteze impactul carantinei asupra calității aerului.

Calitatea aerului a fost influențată în mod benefic și ca urmare a faptului că și-au stopat activitatea un număr considerabil de unități de producere, a adăugat expertul. 

Sursele poluante ale aerului în Republica Moldova

Orașul Chișinău are cel mai poluat aer din Republica Moldova, orașului Bălți revenindu-i locul doi, potrivit Agenției de Mediu. 

Demonstrat științific: Motivul tuturor bolilor moldovenilor

Republica Moldova se confruntă cu trei tipuri de surse poluante ale aerului: staţionare fixe, care includ centralele electrotermice (CET-urile), cazangeriile, întreprinderile industriale; sursele mobile, care includ transportul auto, feroviar, aerian, fluvial, tehnica agricolă; transferul transfrontalier de noxe, care înseamnă că la noi ajung poluanții atmosferici emiși într-o altă țară.

Transportului auto îi revine o cotă de tocmai 88% din emisiile totale de poluare ale bazinului aerian, potrivit rapoartelor oficiale. Emisiile nocive ale transportului auto constau din cantităţi mari de hidrocarburi, oxizi de carbon, oxizi de azot şi de sulf.

Emisiile nocive ale transportului auto constau din cantităţi mari de hidrocarburi, oxizi de carbon, oxizi de azot şi de sulf. Cu cât mai proastă este starea tehnică a vehiculelor și mai joasă calitatea combustibilului utilizat, cu atât mai nocive sunt emisiile.

Totodată, potrivit ecologiștilor, șantierele de construcții, neîngrădite corespunzător, sunt o sursă importantă de poluare a aerului în Chișinău.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova