CHIȘINĂU, 10 feb – Sputnik. Peste 50 de tumuli (movile pe mormintele din antichitate) au fost identificați pe teritoriul comunei Cazaclia, raionul Ceadâr-Lunga, din autonomia găgăuză (UTAG).
Dintre aceștia, 26 au fost investigaţi prin săpături de salvare în anii 1980 de S. Agulnicov şi Gh. Cebotarenco.
Arheologii moldoveni au considerat că prezintă o importanță deosebită doi tumuli atribuiți sarmaților alani, vechi de peste două mii de ani.
Un tumul este movilă artificială cu formă conică sau piramidală, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate o înălțau deasupra mormintelor în care-și înhumau semenii.
Agenţia Naţională Arheologică a publicat miercuri, 10 februarie, fotografii ale obiectelor descoperite în urma săpăturilor la respectivii tumuli.
Unul dintre tumuli „conţinea un mormânt de tip catacombă, având orientarea cu capul spre nord-est, intrarea cu trepte, camera mortuară de formă rectangulară şi scheletul aşezat pe spate, cu mâinile pe lângă corp”, a precizat Agenția Naţională Arheologică.
Arheologii au cosntatat că „inventarul mormântului era foarte bogat şi includea, printre altele, un pumnal de fier cu două tăişuri, garda dreaptă şi mânerul placat cu foiţă de aur, două falere discoidale de fier, cu partea exterioară aurită, un castron de bronz de formă semisferică şi o amforă romană de lut cu corpul conic şi gâtul înalt, având o inscripţie cu vopsea roşie”.
Pumnalul de fier este cu două tăişuri, gardă dreaptă şi inel la capătul mânerului; pe mâner s-au păstrat resturi de la plăselele de lemn, care erau placate cu foiţă de aur. Falerele discoidale de fier au partea exterioară placată cu foiţă de aur şi decor în relief constând din patru cercuri concentrice și patru volute ce formează în mijloc un romb cu un punct în centru.
Potrivit descrierii arheologilor, amforă romană este lucrată la roată din pastă compactă de culoare maroniu-alburie, având gâtul înalt şi îngust, buza îngroşată, corpul conic, prevăzut cu caneluri orizontale, fundul inelar şi torţile profilate, prinse perpendicular de gât şi oblic de umeri; în partea superioară a gâtului are inscripţionate cu vopsea roşie literele „NA”. Cui i-o fi aparținut?
Castronul de bronz are formă semisferică, cu marginea evidenţiată, fundul uşor concav şi trei orificii de prindere sub buză, dispuse simetric; pe suprafaţa exterioară a peretelui prezintă o inscripţie latină realizată cu punctatorul, iar pe fund, în interior, are un semn în formă de trei petale executate prin batere.
Cel de-al doilea tumul avea mormântul principal tot de tip catacombă, dar fusese jefuit încă din antichitate.
Oricum, și în acesta arheologii au recuperat „patru catarame de argint, prevăzute cu plăcuţe de formă rectangulară sau ovală, şi o garnitură incompletă de piese de harnaşament de paradă, lucrate în tehnica cloisonné”.
Cum au trecut sarmații pe aici
Sarmații erau un grup de triburi nomade iranice, care au ajuns și prin zona Moldovei, potrivit istoricilor.
Despre sarmați se spune că erau războinici, buni călăreți și buni arcași, ei fiind împărțiți în triburi de iazigi, alani, roxolani.
Pe meleagurile noastre ar fi ajuns triburile sarmate de alani și roxolani.
Originari din partea centrală a stepei euroasiatice, sarmații au început să migreze spre vest în jurul secolelor al IV-lea și al V-lea î.Hr., ajungând să-i domine pe sciți, cu care erau înrudiți îndeaproape, în jurul anului 200 înainte de Hristos.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova