CHIȘINĂU, 24 dec – Sputnik. Maia Sandu a devenit astăzi în mod oficial președinte al Republicii Moldova.
Ea a depus jurământul prezidențial în cadrul ședinței solemne comune a Parlamentului Republicii Moldova și Curții Constituționale, desfășurată în incinta Palatului Republicii. În fața edificiului, Maia Sandu a fost aclamată de zeci de simpatizanți.
Maia Sandu este prima femeie președinte al Republicii Moldova și prima femeie care a purtat la gât Colanul prezidențial, un atribut al funcției prezidențiale introdus în anii recenți și pe care l-au mai purtat cu ocazia învestiturii foștii președinți Nicolae Timofti, în martie 2012, și fostul președinte Igor Dodon, pe 23 decembrie 2016.
După ce a rostit jurământul de învestitură la șefia statului, Colanul prezidențial i-a fost îmbrăcat Maiei Sandu de președintele Curții Constituționale, Domnica Manole. De asemenea, Domnica Manole i-a inmânat Maiei Sandu și Stindardul președinteluii Republicii Moldova (drapelul de stat).
Colanul prezidențial – din ce este confecționat și când este purtat
Colanul prezidențial a apărut foarte rar la evenimentele oficiale, astfel încât publicul este interesat de această bijuterie, proiectată și confecționată din metale și pietre prețioase de specialiști în heraldică și bijutieri moldoveni.
Potrivit unei legi adoptate în 2009, preşedintele Republicii Moldova poartă Colanul Prezidenţial în ziua învestiturii, dar şi cu ocazia „ceremoniilor şi acţiunilor de protocol de importanţă deosebită”.
Colanul Prezidenţial este un colier, o bijuterie confecţionată din argint şi aur, cu 63 de zircoane naturale, 9 rubine artificiale şi un mic diamant.
Colierul cântărește aproximativ 520 de grame și este compus dintr-un lanţ şi un însemn confecţionat din argint, cu diametrul de 120 de mm.
Preţul aurului, argintului şi al pietrelor preţiase utilizate la confecţionarea Colanului Prezidenţial se cifra în 2012 la aproximativ 14 mii de lei, manopera fiind de 10 ori mai scumpă (1 euro echivala în martie 2012 cu 15,65 lei).
În 2009, Parlamentul a stabilit că suma alocată pentru confecţionarea însemnului, la Uzina “Giuvaier” din Chişinău, nu va depăşi 150 de mii de lei. Acesta este şi preţul anunţat de conducerea uzinei în 2012, când colierul era deja confecționat.
Lanţul, cu o lungime de 850 de mm, este din argint şi poleit cu aur.
Constă din verigi oval-orizontale pe mijlocul cărora este dispus câte un crin dublu care alternează cu verigi având imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova, iar acvila şi accesoriile acesteia sunt confecţionate din aur.
Veriga centrală a lanţului Colanului Prezidenţial este compusă dintr-o cunună din frunze de stejar, în relief, confecţionată din argint, peste care sunt suprapuse un buzdugan şi o spadă încrucişate, din aur.
În punctul de intersecţie al buzduganului şi spadei este montat un diamant de 0,7 carate.
Însemnul Colanului reproduce însemnul „Ordinului Republicii” (distincţia supremă în stat), în centrul unei stele cu opt raze piramidoforme, fiecare dintre ele având câte opt zircoane pe axă şi un rubin la vârf.
Steaua cu opt raze este fixată peste o cunună de laur din aur, suprapusă, la rândul ei, peste o altă stea, cu 16 raze.
Schiţa Colanului Prezidenţial a fost elaborată de pictorul Semion Odainic şi aprobată de Comisia Naţională pentru Heraldică.
Colanul Prezidenţial a fost instituit la iniţiativa unor deputaţi comunişti în 2009, care au făcut trimitere, între altele, şi la existenţa Colanului Primarului Chişinăului.
Deputații comuniști se așteptau în 2009 că exponentul lor va fi ales de către Parlament în funcția de președinte al țării și va fi primul șef al statului care va purta colanul.
Dar, în virtutea evenimentelor, Nicolae Timofti a fost, în martie 2012, primul preşedinte care a purtat la gât Colanul Prezidenţial la ceremonia de învestitură. Apoi, în decembrie 2016, Colanul Prezidențial a fost purtat la învestirea în funcție de către Igor Dodon.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova