Postul Crăciunului este o perioadă de bucurie - timp în care ne pregătim de momentul întâlnirii cu pruncul Iisus Hristos, inclusiv printr-un anumit regim alimentar. În această perioadă auzim vorbindu-se despre rânduielile tipiconale, adică cele stabilite de Biserică pentru perioada postului, dar și despre dilema în care se pomenesc gospodinele care adesea se întreabă ce mâncare este mai potrivită pentru perioada postului ca să asigure și un meniu sănătos, și nici să se abată de la regula postului - un fel de regulă de aur a creștinilor.
Reguli tipiconale
Atunci când privim calendarul pentru perioada postului Nașterii Domnului observăm că în anumite zile se ține post aspru, în care se consumă mâncare de sec, în altele vedem că se face dezlegare la fiertură și untdelemn, iar în zilele de sâmbătă și duminică și la sărbători mai mari, Biserica îngăduie dezlegare și la pește și vin.
În zilele de luni, miercuri și vineri se face mâncare de sec, adică hrană nepreparată termic (alune, semințe de tot felul, grâne, pesmeți ș.a.). În zilele de marți și joi este dezlegare la fiertură, untdelemn și vin și doar în zilele de sâmbătă și duminică, dar și la anumite sărbători Biserica rânduiește carnea de pește și puțin vin.
În cazul când în zilele de luni, miercuri sau vineri, Biserica cinstește vreun sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, mâncăm bucate gătite cu untdelemn și se bea vin, iar dacă este vreo sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roșie, atunci avem dezlegare și la pește.
În ajun de Nașterea Domnului (6 ianuarie) se mănâncă abia seara și anume: grâu fiert îndulcit cu miere, poame, covrig sau turte din făină. Iar la 7 ianuarie, indiferent în ce zi cade, se mănâncă de dulce, adică ouă, carne, brânză și mâncăruri gătite cu untdelemn și se bea vin.
Desigur, în condițiile lumii moderne, puțini sunt cei care respectă cu strictețe aceste reguli care ajută creștinul să sporească duhovnicește în perioada postului, adesea fiind respectate doar de preoți și obștile monahale. Desigur că şi unii mireni își dau străduința pentru a respecta regulile.
Ispita mâncărurilor delicioase se post
Postul nu este un post adevărat dacă nu este însoțit și de disciplină duhovnicească, adică de rugăciune. Iată de ce unii ar putea să încalce postul, chiar fără ca să mănânce de dulce.
Desigur, este bine ca și în perioada postului să avem diverse bucate, pentru ca ai casei să se bucure de un meniu sănătos și hrănitor. Însă atunci când se pune accent pe cele mai sofisticate reţete „de post", când pentru procurarea produselor respective se cheltuie de două-trei ori mai mult decât pentru o mâncare obișnuită, riscăm să ne îndepărtăm de adevăratul sens al postului.
O altă ispită vine la cei care spun: ”voi ține postul pentru ca să slăbesc”. Pe lângă faptul că postul presupune și un efort spiritual, cum am menționat mai sus, mulți se pomenesc chiar cu niște kilograme în plus, pentru că se alimentează nesănătos. Dacă dieta va fi redusă la paste şi cartofi bogați în amidon, atunci masa corpului nu va avea decât să crească. Pentru a evita acest lucru, este important să echilibrăm dieta cu legume și fructe, bogate în fibre vegetale.
Regula de Aur pentru creștini a Sfântului Ioan Gură de Aur
Sfântul Ioan Gură de Aur ne învață că mâncarea trebuie să fie simplă şi ieftină, iar diferenţa de preţ faţă de mâncarea obişnuită, trebuie dată la cei săraci și lipsiți de ajutor. Totodată, cei care țin post doar câteva zile până la două săptămâni, ar fi bine ca să nu se preocupe de căutarea unor rețete deosebite, ci din contra, mâncarea să fie cât mai simplă, iar accentul să pună pe pregătirea pentru mărturisire și împărtășire cu Sfintele Taine.
”Când postim, nu ajunge să ne abţinem de la diferite mâncăruri, ci trebuie să postim şi sufleteşte. Există primejdia ca ţinând posturile rânduite de Biserică, să nu avem nici un folos. Din ce cauză? Pentru că ne ţinem departe de mâncăruri, dar nu ne ţinem departe de păcat; nu mâncăm carne, dar mâncăm sufletele celor săraci; nu ne îmbătăm cu vin, dar ne îmbătăm cu pofte trupeşti; petrecem ziua în post, dar ne uităm la lucruri ruşinoase. În felul acesta, pierdem folosul postului. De aceea, postul de mâncare trebuie însoţit de îndepărtarea de orice păcat, de rugăciune şi de luptă duhovnicească. Numai astfel vei aduce jertfă bine-plăcută Domnului şi vei avea mult folos”, ne spune Ioan Gură de Aur.
Câteva rețete sănătoase de post
În perioada postului Crăciunului creștinii, în special cei de la sat, pregătesc următoarele tipuri de bucate tradiționale:
Borşul gros – acesta se prepară din crupe de porumb şi varză acră. Se spală bine crupele, se pun la fiert, se adaugă varza murată tocată mărunt. Se fierbe la foc încet. Atunci când crupele şi varza sunt fierte, aparte se prăjeşte ceapa tăiată mărunt în ulei şi se toarnă în borş. Se consumă fierbinte.
Se pregătesc şi alte feluri de borşuri: borş cu fasole, cu varză, cu mazăre, cu tăiţei, cartofi, etc.; diferite feluri de bucate din fasole: fierte cu ceapă, prăjite, făcăluite cu usturoi.
Sunt nelipsite şi vărzarele cu bostan, cu varză, turtele cu mac, colţunaşii cu cartofi, cu varză etc.
Varzare cu bostan – se curăţă bostanul, se dă prin răzătoare, se îndulceşte cu zahăr sau miere de albine. Se face un aluat din făină albă de grîu, apă şi puţină sare. Se face o turtă nu prea mare, se pune bostan, se fac vărzare rotunde dintr-o singură foaie şi se coc în cuptor.
Turte cu mac – se face un aluat din făină albă, apă şi puţină sare. Se întind foi cu grosimea de 2-3 mm şi se coc la aragaz sau în cuptor. După ce s-au copt, se lasă să se răcorească. Se rup bucăţele potrivite şi se pun într-un vas, stropindu-se cu apă îndulcită. În acest timp se freacă mac cu zahăr până se înălbeşte. Se adaugă puţină apă şi se amestecă cu turtele.
Chisăliţa – sunt necesare fructe uscate (mere, prune, pere) şi se pun la fiert în apă. Se poate îndulci cu miere de albine. Se serveşte rece.
Turte cu ulei – se face un aluat din făină albă, apă. Se întinde turta cu o grosime de 2-3 mm şi se taie felii late de 2 cm şi lungi de 10 cm. Se fierb în apă cu sare. Când sunt fierte se ung cu ceapă prăjită în ulei.
Din acelaşi aluat se fac colţunaşi cu varză, cartofi, vişine, magiun ș.a.
Bostan fiert – se curăţă bostanul de seminţe, de coajă. Se taie bucăţi nu prea mari şi se pun la fiert cu puţină apă. Se serveşte îndulcit cu zahăr.
Bostan copt – se curăţă bostanul de seminţe, de coajă, se taie bucăţi nu prea mari şi se dă la cuptor, presărându-le cu zahăr sau miere. Se serveşte fierbinte sau rece.
Și în ziua din Ajunul Nașterii Domnului, se mănâncă bucate de post şi anume din cele mai arhaice, mai tradiţionale bucate din roadele pământului în speranţa de a avea roade bogate în anul care vine. Se pregătesc bucate din acele cereale, legume, fructe, pe care le cultivă: grâu, bob, năut, varză, mazăre, cartofi, mere, pere, prune etc.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova