“Scenariul belarus” pentru Polonia: Efectul bumerangului

Oficialitățile din Polonia nici nu bănuiau că exportul de revoluție în Belarus ar putea avea un efect al bumerangului.
Sputnik

MOSCOVA, 3 nov – Sputnik. În Polonia continuă acțiunile de protest masive împotriva interzicerii totale a avorturilor. S-a demonstrat în mai multe rânduri: în politică deseori se manifestă efectul bumerangului, prin care statul, care seamănă vânt, culege furtună la el acasă. Nimeni nu se aștepta că un scenariu, elaborat de oficialii de la Varșovia pentru Belarus, se va răsfrânge atât de rapid asupra lor.

În decursul a două luni, după alegerile belaruse, conducătorii polonezi de toate nivelurile rosteau cu patos discursuri despre necesitatea de a susține “protestele pașnice” în țara vecină, “de a proteja femeile din Belarus, care luptă pentru libertate”, de a le sprijini pe acestea moral și financiar. În momentul în care în Polonia a început să fie realizat „scenariul belarus”, aceiași lideri naționali au început să condamne cu furie propriii “protestatari pașnici”, să aprobe aplicarea de către poliția lor a forței și să amenințe cu dosare penale.

Rusia se alătură sancțiunilor impuse de Belarus împotriva Occidentului

Cineva ne-ar putea contrazice: cică protestele de la Minsk și Varșovia nu sunt întru totul analogice, pentru că există o diferență a motivațiilor. Cu toate acestea, organizatorii protestelor femeilor, printre cele mai mari din toată istoria Poloniei postsocialiste, nici nu ascund că calchiază tehnologiile utilizate de colegii lor belaruși, care sunt promovați foarte intens de presa locală. Spre exemplu, duminica trecută liderii informați ai “strike kobieta” (grevele femeilor, care a zdruncinat întreaga țară) s-au formalizat prin constituirea propriului Consiliu Consultativ, după exemplul Consiliului Coordonator al liderului protestelor belaruse Svetlana Tihanovskaia. Liderul protestelor poloneze, Marta Lempart, declară direct că s-a inspirat din evenimentele din Belarus: “Privim spre Belarus și vedem cât de importantă este coordonarea acțiunilor de protest”.

Scopul final al acestor demonstrații coincide perfect: demisia necondiționată a guvernului. Structurile formale, create de Tihanovskaia și Lempart, potrivit lor, trebuie doar să contribuie la “un transfer pașnic al puterii”, nimic mai mult.

În acest fel, idolatrizarea evenimentelor din Belarus în presa poloneză, cu participarea activă a oficialilor de la Varșovia, a dus la situația în care chiar polonezii au început să le copieze. Nu în zadar la recentele proteste ale “strike” au apărut astfel de pancarte: “Am fost educați cu romantizarea răscoalelor, iar apoi se miră că protestăm”.

Observați cum se schimbă retorica demnitarilor polonezi atunci când vorbesc de niște procese similare la Minsk și Varșovia! Acum câteva săptămâni, premierul polonez, Mateusz Morawiecki, susținea deschis necesitatea unui export al revoluției în Belarus și chiar a anunțat un concurs de desene, “care ilustrează curajul și eroismul femeilor belaruse”. Posibil, unele din aceste desene creative au fost utilizate de femeile poloneze în timpul demonstrațiilor de pe străzile Varșoviei din vinerea trecută – unii au remarcat originalitatea agitației în timpul manifestației.

Au trecut doar câteva zile de la această inițiativă a premierului – și tot el a scris cu furie despre “inadmisibilitatea” metodelor utilizate în protestele poloneze, catalogându-le drept o “barbarie și ilegalitate”, îndemnând structurile de forță să aplice legea.

UE și SUA: Polonia să se descurce singură cu Belarusul

Timp de câteva săptămâni autoritățile poloneze au cerut condamnarea “regimului Lukașenko” pentru represiunile îndreptate împotriva opoziției belaruse. Acum, secretarul de stat al Ministerului Justiției, Michał Woś, îndeamnă procuratura să declanșeze represiuni împotriva propriilor manifestanți. “Toți procurorii trebuie să trateze organizatorii manifestațiilor ilegale ca pe niște infractori. Aceștia riscă până la opt ani privațiune de libertate pentru crearea unor riscuri pentru viața și sănătatea oamenilor”, a declarat acesta într-un interviu oferit Radio Maryja. Probabil, instituțiile de drept belaruse se întreabă acum: “Se putea proceda și așa?”.

Autoritățile poloneze își justifică represiunile față de manifestanți prin situația epidemiologică complicată. Posturile de televiziune publice de acolo prezintă în permanență știri despre efectul dezastruos al întrunirilor publice asupra sănătății oamenilor în perioada unei pandemii crunte. E interesant că aceleași instituții de presă susțin manifestațiile din Belarus, fără a-și pune problema sănătății participanților la proteste.

Totuși, să nu asemuim autorii polonezi ai “scenariului belarus” și să recunoaștem cu mâna pe inimă: participanții la protestele antiguvernamentale din Polonia nu sunt deloc niște sfinți și deseori recurg la niște acțiuni dure și provocatoare. Aceștia agresează poliția, funcționarii, sunt atacate bisericile catolice și preoții. Adică, nu sunt întru totul pașnici.

Cu toate acestea, presa poloneză evită cu insistență să observe aceleași provocări din partea „activiștilor” belaruși. În schimb, televiziunile publice nu ezită să-i catalogheze pe protestatari drept “fasciști de stânga, care atacă valorile poloneze”. Tabăra adversă, la rândul ei, declară că își propune “defascizarea statului”.

De ce Lukașenko a închis hotarele Belarusului cu Polonia și Lituania

De remarcat că dirijorii protestelor de la Minsk, care (așa cum au recunoscut chiar ei) activează în Varșovia pe bani polonezi, se fac că nu observă protestele de sub propriile ferestre.

Am veni cu argumente că Telegram, canalele Nexta și site-urile care sunt sponsorizate de Varșovia sunt îndreptate exclusiv spre reflectarea situației din Belarus. Cu toate acestea, nu trebuie să uităm cum Nexta transmitea activ știri despre evenimentele recente din Bișkek, a reflectat anumite proteste restrânse din Rusia, care nu aveau nicio tangență cu Belarus. Toate acestea erau prezentate ca știri în exclusivitate, având logoul canalului din Varșovia. Însă atunci când în capitala Poloniei au izbucnit proteste cu zeci de mii de oameni, Nexta nu a oferit nicio informație despre ele.

Apropo, icoana protestelor belaruse, Svetlana Tihanovskaia, le răsplătește pe femeile poloneze cu o totală nerecunoștință. Dacă polonezele au susținut-o în mai multe rânduri, ea nu și-a exprimat în niciun fel solidaritatea cu lupta polonezelor pentru drepturile lor. Înțelegem foarte bine care sunt motivele: atât Nexta, cât și opoziția belarusă se tem pentru fluxurile financiare, pe care le-ar putea pierde în cazul unor critici în adresa autorităților de la Varșovia.

În același fel reacționează la aceste evenimente un alt promotor activ al „scenariului belarus” – Lituania, unde se află Tihanovskaia. Spre exemplu, ministrul Afacerilor Externe al țării, Linas Antanas Linkevičius, publică regulat declarații în susținerea protestatarilor belaruși. De fiecare dată, acesta își exprimă admirația față de “curajul incredibil al femeilor belaruse”. Cu toate acestea, ministrul nu a adresat niciun cuvânt în adresa protestelor din Varșovia. Oare nu-i pasă de soarta vecinului polonez?

Cel mai interesant este să observăm cum Polonia, care nu-și ascunde propria implicare în problemele din Belarus, încearcă să-și găsească o “implicare străină” la ea acasă și să bată alarma cu această ocazie.

UE nu va pune Belarusul pe lista neagră: Polonia și statele baltice, puse la punct

Liderul informal al statului, Jaroslaw Kaczynski, pe care opoziția îl consideră un „dictator” (vă amintește asta de ceva? ), a declarat că demonstranții sunt niște “agenți ruși”. Potrivit politologului Mateusz Piskorski, a fost identificată “mâna Moscovei” și în acțiunile fermierilor polonezi, ai căror proteste de săptămâna trecută au coincis cu acțiunile femeilor. Odată ce fermierii au cerut anularea sancțiunilor împotriva Rusiei, înseamnă că și ei sunt niște “agenți ruși”. Se pare că e doar un început al unei noi “vânători de vrăjitoare rusești”, chiar dacă nici Moscova, nici Minsk nu și-au creat instituții media, similare cu Nexta, pentru a coordona acțiunile din Varșovia. Cu toate acestea, ar fi putut să facă o copie, odată ce polonezilor li se permite.

Însă prin asta ne deosebim de ei. Rusia a conștientizat de mai mult timp că o clătinare a bărcii cu numele “pace” poate avea un efect direct asupra celor care o clatină. Virusul maidanelor, revoltelor, violențelor se transmite cu o viteză nu mai mică decât coronavirusul și îi afectează, în primul rând, pe cei care îl creează într-o eprubetă, pentru a-i contagia pe vecini. Proaspătul exemplu al Poloniei e o reconfirmare a acestui fapt. Ea credea că doar va semăna vânt în Belarus...

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova