Republica Moldova
Citiți pe site-ul Sputnik Moldova reportaje despre oameni ieșiți din tipare, istorii cutremurătoare și fenomene care au loc în societatea noastră

Calendar Ortodox: Viața fericitei Agafia de la Cușelăuca - 4 ani de la canonizare

”Fericita Cuvioasa Maica Agafia de la mănăstirea Cușelăuca - o mare mijlocitoare între poporul nostru bine-credincios și bunul Dumnezeu”.
Sputnik

CHIȘINĂU, 24 sept - Sputnik. Acum patru ani, Biserica Ortodoxă din Moldova a canonizat-o pe Fericita Cuvioasa Maica Agafia de la mănăstirea Cușelăuca. Mii de credincioși din toată țara au participat atunci la slujba de canonizarea. Slujba a fost oficiată de Mitropolitul Vladimir alături de mai mulți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe din Moldova.

Mitropolitul Vladimir a ținut atunci un discurs în care a subliniat importanța acestui eveniment pentru creștinii ortodocși din țara noastră și a subliniat că „Este un eveniment foarte important pentru viața noastră spirituală – canonizarea Fericitei Agafia, devine o mare mijlocitoare între poporul nostru bine-credincios și bunul Dumnezeu”.

În cadrul serviciului divin a fost săvârșită ultima slujbă de pomenire pentru Fericita Agafia, după care, în mod solemn, a fost dat citirii Tomosul de Canonizare. După aceasta a fost citită viața Sfintei Fericite Agafia. Apoi, a fost oficiat un Tedeum de mulțumire.

Cu binecuvântarea Mitropolitului Vladimir, în data de 25 august 2016, moaștele Sfintei Agafia au fost așezate într-o racla speciala de Preasfințitul Petru, Episcop de Ungheni și Nisporeni, Președinte al Comisiei de Canonizare a Sfinților din Moldova, si de Preasfințitul Victor, Episcop de Arțâz, Vicar al Eparhiei de Odessa, Membru al Comisiei de Canonizare a Sfinților din Ucraina.

Încă un sfânt în Moldova. A fost canonizată Fericita Agafia

Precizăm că este cea de a doua canonizare a Bisericii Ortodoxe din Moldova. Tot în 2016, la data de 3 septembrie a fost canonizat și Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni, în prezența a mii de creștini, care au venit din toate colțurile țării.

Data de pomenire a Sfintei Fericitei Agafia a fost stabilită ziua trecerii sale la cele veșnice 9 (22) iunie.

Viața Sfintei Cuvioase Agafia

Fericita Agafia, cum îi spun surorile de la Cuşelăuca, s-a născut în anul 1819, în satul Păsățel, în Moldova dintre Bug și Nistru, în familia creştinilor Ioan şi Eudochia Maranciuc. Soţii Maranciuc duceau o viaţă creştinească deosebită şi mergeau des la locurile sfinte, având o evlavie aparte pentru sfinţii din Lavra Peşterilor din Kiev. Micuţa Agafia îşi ruga părinţii cu lacrimi în ochi să o ia cu ei la locurile sfinte din Kiev, dar părinţii, cunoscând greutăţile drumurilor, lăsau copila acasă în grija celor apropiaţi. Trebuie să ţinem cont că pe acele timpuri cea mai mare parte a pelerinajului se făcea pe jos şi un copil mic era o povara suplimentară pentru drumeţi.

Sfântul Ierarh Gavriil, întăritorul ortodoxiei din România, Ucraina și Moldova

Odată soţii Maranciuc au pornit spre Lavra Peşterilor lăsând-o pe micuţa Agafia în supravegherea rudelor. Nu puteau şti de ce fapte minunate în ochii lui Dumnezeu este în stare un copil inima căruia s-a aprins de dorul de a se apropia de moaştelor sfinţilor de la Kiev. La câteva zile după plecarea părinţilor, micuţa Agafia se porneşte în pelerinaj spre Kiev, gândind că poate ajunge şi singură acolo. Însă Domnul i-a pregătit altă cale. Fiind în drum spre Lavră, în întunericul nopţii copila cade într-o fântână pustie şi adâncă, traumatizându-şi grav ambele picioare. Acest accident i-a pecetluit viaţa de mai departe pentru că, chiar după ce a fost găsită, a fost nevoită să stea tot timpul la pat. În această fântână copila a petrecut trei ani fiind mângâiată şi întărită de Dumnezeu şi de îngeri, care au hrănit-o cu mană cerească, potrivit unor mărturii.

La întoarcerea lor din Kiev, părinţii au suferit mult pierderea fiicei dragi şi au plâns-o ca pe o decedată. Iar milostivul Dumnezeu căutând la suferinţele micuţei Agafia şi la neliniştea părinţilor ei s-a indurat de ei şi le-a pregătit o mare bucurie şi binecuvântare.

În locurile acelea pământul era foarte roditor, iar păşunile erau acoperite cu o iarbă mustoasă. Nu departe de fântâna părăsită în care petrecea în chip minunat micuţa Agafia îşi păştea turmele un baci pe nume Dimitriu, care se deosebea de alţii prin bunătatea sufletească. Odată, pe cînd îşi ducea turma în câmpie şi a început a cânta psalmi, a auzit o melodie îngerească care venea din fântână. Astfel a fost descoperită Agafia. Baciul a scos-o din fântână şi a dat de veste părinţilor. Suferinda Agafia mărturisea mai târziu că în tot acest timp cât a stat în fântână veneau la ea doi porumbei care o hrăneau şi o încălzeau. Părinţii, văzând că ea nu poate să meargă, au pus-o într-un cărucior şi au dus-o acasă.

Binecuvântarea Sfântului Munte

Aşa a ajuns Agafia în casa părintească unde s-a bucurat de purtarea de grijă şi dragostea apropiaţilor săi. Însă în viaţa fetiţei au survenit shimbări: copila vorbăreaţă şi prietenoasă de odinioară s-a scufundat într-o tăcere profundă, petrecând tot timpul în rugăciuni. În această tăcere neînţeleasă a petrecut Agafia câţiva ani suferind dureri şi boli. Dar prin această tăcere, suferinţă şi răbdare a învrednicit-o Dumnezeu de darul facerii de minuni. La patul ei de boală se adunau mulţi nenorociţi şi sărmani, iar Agafia cu sfatul şi rugăciunile sale curate le uşura tuturor suferinţele. La patul ei din casa părintească a fost vizitată şi de către doi călugări atoniţi. După mai multe discuţii călugării i-au dăruit Agafiei ca semn de binecuvântare a Muntelui Sfânt o Evanghelie, de care ea nu s-a despărţit niciodată.

Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni va fi trecut în rândul sfinților

Agafia a trăit în mănăstire 42 de ani, timp în care nu s-a ridicat nicodată din pat din cauza bolii, n-a schimbat legea călugărească şi a servit drept exemplu tuturor maicilor din mănăstire. Ea a suferit şi boli şi amarul vieţii, şi alte greutăţi, pentru care a fost înzestrată de Dumnezeu cu darul înaintevederii. Ea a prevăzut înflorirea şi apoi decăderea vieţii mănăstirii, ceea ce s-a şi întâmplat în anii prigoanei comuniste, când miliţia sovietică a închis bisericile, a naţionalizat pământurile mănăstireşti, iar pe măicuţe le-au pus să lucreze în colhoz.

În ultimele luni din viaţa sa Fericita Agafia discuta mult cu egumena şi cu surorile mănăstirii, îndemnându-i pe toţi să-şi ducă crucea vieţii cu linişte şi pocăinţă. Pe unii creştii îi certa rău, apoi îi liniştea şi le promitea rugăciunile ei.

În data de 9 iunie 1873, Agafia s-a împărtăşit cu Sfintele Taine şi şi-a dat sufletul cu pace în mâinile Domnului. Martorii istorisesc că după ce a primit Sfînta Împărtăşanie faţa Agafiei lumina cu o lumină neobişnuită.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova