Premierul Ion Chicu afirmă că o reformă a administrației publice centrale și locale, care implică și modificări la nivel teritorial-administrativ, este absolut necesară pentru Moldova. Chicu spune că autoritățile nu ar trebui să aibă o abordare simplistă, pentru că această reformă este cu mult mai profundă decât o simplă delimitare teritorială a Moldovei.
„Am auzit vorbe că lăsăm un număr oarecare de primării, de raioane - aceasta nu este adevărat. Reforma aceasta este cu mult mai profundă. Este vorba în primul rând de delimitarea competențelor dintre nivelul central și local, pentru că noi de 20 de ani tot auzim că trebuie să oferim autonomie locală și financiară. Noi am concentrat la nivel central toate competențele, nu oferim nimic administrațiilor locale, iar ei stau 93% pe transferuri de la centru și noi vorbim despre autonomie locală”, a precizat Ion Chicu.
Totodată, premierul mai spune că autoritățile nu pot să delege competențe unei primării unde locuiesc 500 de oameni, din care doar 10 sunt contribuabili.
„Noi avem peste 35% de primării care au câte 600 sau 700 de locuitori și au o bază fiscală zero. Noi trebuie să reieșim din niște realități, că Moldova are, per capita, cei mai muți funcționari din Europa. Deci, dacă nu realizăm această reformă, nu supraviețuim mai departe. Speculații de genul că vor fi nouă sau zece județe nu este adevărat”, a mai precizat Ion Chicu.
Premierul a declarat că în prezent Guvernul desfășoară un dialog cu experți din Germania, în cadrul căruia se discută despre delimitarea competențelor între puterea centrală și locală, inclusiv a bazei fiscale.
„Discutăm cu partenerii noștri dacă mai putem continua cu 40% din primării unde salariul anual al perceptorului fiscal este mai mare decât volumul impozitelor pe care le colectează primăria dată, asta este un nonsens. Este o reformă care trebuie pregătită, discutată la nivel național, pentru că trebuie să avansăm, timp nu avem. Și, repet, nu este vorba de județe, dar de identificat așa o structură administrativă care ar corespunde realităților actuale”, a punctat Ion Chicu pentru Sputnik Moldova.
Republica Moldova este organizată, sub aspect administrativ, în unități administrativ-teritoriale: raioane, orașe și sate. Organizarea administrativ-teritorială a Moldovei se efectuează pe două niveluri: satele (comunele) și orașele (municipiile) constituie nivelul întâi, raioanele constituie nivelul al doilea. Moldova a revenit în anul 2003 la sistemul de împărțire administrativă în raioane. Astăzi, statul este împărțit în 32 de raioane, 13 municipii și două Unități teritoriale autonome recunoscute: UTA Găgăuzia și Unitățile administrativ-teritoriale din Stânga Nistrului.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova