CHIȘINĂU, 29 mai - Sputnik. În cazul în care șeful statului și-ar da demisia, Moldova ar putea să se confrunte cu o criză fără precedent de la independență.
„Ei (opoziția parlamentară) își doresc demisia mea. Fie prin presiunile exercitate cu aceste investigații, fie vor pune problema: dacă Dodon va pleca, vor fi alegeri anticipate”, a spus oficialul.
Șeful statului a menționat că, dacă își va da demisia, în țară nu va exista nici parlament funcțional, nici guvern cu competențe depline și nici președinte.
„Cu o astfel de situație nu ne-am confruntat de la independență. Acest lucru categoric nu trebuie să fie admis. Nu trebuie să admitem ca toate instituțiile de stat să exercite interimatul”.
Igor Dodon a mai spus că alegerile prezidențiale și parlamentare anticipate ar putea fi organizate într-o zi, dar rămâne fără răspuns o întrebare: poate oare fi dizolvat Parlamentul în ultima jumătate de an a mandatului său. În acest sens, oficialul a menționat că, în cazul în care Curtea Constituțională va lua o decizie pozitivă la sesizarea socialiștilor, va chema opoziția pentru a discuta despre dizolvarea organului legislativ.
„Dacă vom conveni să mergem la prezidențiale și parlamentare anticipate, atunci vom începe să planificăm cum le vom organiza”, a declarat președintele.
Dacă însă Înalta Curte va lua o decizie negativă în privința sesizării socialiștilor, atunci, potrivit președintelui, va trebui să fie mai întâi organizate alegeri prezidențiale, apoi parlamentare anticipate, în cazul în care nu va exista majoritate parlamentară.
În prezent, la Curtea Constituțională se află două sesizări, care au legătură cu dizolvarea Parlamentului.
Primul s-a adresat la CCM socialistul Vasile Bolea, care i-a cerut Curții să explice dacă este posibilă dizolvarea Parlamentului în ultima jumătate de an de mandat al președintelui și, în consecință, organizarea concomitentă a alegerilor parlamentare anticipate și prezidențiale.
Argumentând poziția sa, socialistul a remarcat că, în conformitate cu practicile Curții Constituționale, interzicerea dizolvării Parlamentului în ultima jumătate de an de mandat al președintelui are rolul, deopotrivă cu alte dispoziții constituționale, de echilibrare a ramurilor puterii.
Totuși, în această conjunctură politică, a menționat Bolea, mecanismul de limitare ar putea, din contra, să devină catalizator al crizei. El consideră că amânarea dizolvării Parlamentului, în condițiile în care necesitatea acestui lucru este evidentă, nu are niciun sens.
„Amânarea dizolvării Parlamentului în condițiile în care nu mai poate forma un cabinet de miniștri va duce la adâncirea crizei instituționale”, consideră autorul sesizării.
În afară de socialist, la Curtea Constituțională s-a adresat și deputatul PAS Sergiu Litvinenco. Alesul poporului consideră că mandatul președintelui este un element care condiționează interdicția constituțională de a dizolva parlamentul în ultima jumătate de an de mandat. De aceea, el i-a cerut Curții Constituționale să explice dacă este posibilă dizolvarea parlamentului în ultima jumătate de an de mandat prezidențial, dacă șeful statului își dă demisia și, în consecință, organizarea concomitentă a alegerilor prezidențiale și parlamentare.
Traseismul politic
În ultima perioadă a redevenit actuală practica traseismului politic. Dacă pentru învestirea Guvernului Chicu în noiembrie 2019 au votat 62 de deputați - democrații și socialiștii, atunci în prezent Cabinetul de Miniștri are susținerea a doar 52 de aleși ai poporului.
În cazul în care fracțiunile de opoziție vor însuma împreună 51 de mandate (acum ele au 49), atunci vor putea demite Guvernul Chicu. În aceste condiții, fracțiunile de opoziție vor trebui să formeze un nou cabinet de miniștri. Dacă însă tentativa de învestire va eșua, Parlamentul va fi dizolvat.
În continuare, potrivit legislației, vor fi organizate alegeri anticipate - în termen nu mai mare de trei luni de la dizolvarea parlamentului.
Această criză politică are loc însă chiar în anul în care sunt programate alegeri prezidențiale. Pe 23 decembrie expiră mandatul actualului șef de stat. 23 iunie este termenul limită pentru dizolvarea Parlamentului, pentru că legislația în vigoare prevede că „parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele șase luni de mandat al președintelui”.
Astfel, în afară de criza politică, Moldova este amenințată de o criză instituțională.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova