Politică
Pe site-ul Sputnik Moldova aflați informații de ultimă oră despre evenimentele care se produc pe scena politică - în Parlament, Guvern sau în cadrul partidelor.

Europa, mai divizată ca oricând din cauza banilor

Italia se ceartă cu țările ”frugale” care nu acceptă planul franco-german pentru datorii mutuale în vederea relansării economiei țărilor afectate grav de pandemie.
Sputnik

BRUXELLES, 25 mai - Sputnik, Daniela Porovăț. Ministrul italian al Afacerilor Europene, Enzo Amendola, a criticat dur reacția țărilor ”frugale” față de planul franco-german de 500 de miliarde de euro pentru scoaterea Uniunii Europene din criză.

După ce cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron au propus la începutul săptămânii trecute un fond de redresare în valoare de 500 de miliarde de euro, constituit prin emiterea de datorie comună prin împrumuturi atrase de pe pieţele financiare de către Comisia Europeană ''în numele UE'', Austria, Suedia, Danemarca şi Olanda, cunoscute ca grupul țărilor ”frugale”, au criticat acest plan.

La sfârșitul săptămânii trecute, cele patru state au cerut o serie de condiții pentru aducerea la îndeplinire a planului franco-german.

''Fireşte că este legitim ca două ţări, care în plus sunt şi cele mai mari (Franţa şi Germania), să propună ceva (...) Dar decizia trebuie luată de toate statele membre ale Uniunii Europene'', a reacţionat cancelarul austriac Sebastian Kurz la scurt timp după anunțarea planului franco-german. El a declarat încă de atunci că Austria, împreună cu Suedia, Danemarca şi Olanda vor veni cu o contrapropunere.

Condițiile cerute de țările țărilor ”frugale” au nemulțumit însă Italia, pentru că se propune acordarea unor credite cu dobânzi reduse în locul granturilor nerambursabile, așa cum era planul Merkel-Macron.

Concret, țările țărilor ”frugale” propun o finanţare temporară prin bugetul UE şi oferirea de împrumuturi în condiţii favorabile celor care au fost cel mai sever afectaţi de criză, dar acest ajutor de urgenţă trebuie să fie acordat o singură dată şi limitat la o durată de doi ani, iar noul fond nu trebuie să conducă la o mutualizare a datoriilor şi nici la ''creşteri semnificative'' ale bugetului multianual al UE pentru perioada 2021-2027, aflat încă în negociere.

De asemenea, țările frugale propun ca accesarea asistenţei financiare să fie condiţionată de un ''angajament puternic'' al statelor beneficiare pentru reforme şi acestea să accepte o supraveghere sporită împotriva fraudelor cu aceste fonduri.

Comisar european: 1500 de miliarde de euro sunt necesari pentru redresarea UE

Ministrul italian al afacerilor europene, Enzo Amendola, a criticat însă planul celor patru țări numindu-l ”defensivă şi inadecvată”.

Dacă propunerea franco-germană a fost văzută ca un compromis între ''coronabondurile'' cerute anterior mai ales de Italia, sprijinită de Franţa, şi respingerea acestora de către Germania, Austria, Olanda şi statele scandinave, iată că țările frugale insistă să nu ofere sprijin direct țărilor celor mai afectate de pandemie, printre care se numără Italia și Spania, ci doar împrumuturi.

Italia respinge însă condiţionările cerute de cele patru state, temându-se de impunerea unor măsuri de austeritate. Recesiunea severă cu care se confruntă Uniunea Europeană ''necesită propuneri ambiţioase şi inovative'', întrucât ''piaţa internă şi beneficiile ei pentru toţi europenii sunt în pericol'', a reacţionat pe Twitter ministrul italian al afacerilor europene, Enzo Amendola.

''Documentul statelor frugale este defensiv şi inadecvat. Este nevoie de mai mult curaj pe 27 mai din partea Comisiei'', a precizat ministrul italian.

Europa rămâne așadar divizată între țările din Sud, afectate puternic de epidemie și mai slabe economic, şi cele din Nord care nu doresc să împartă povara pandemiei.

''Categoric spunem ''da'' ajutorului de urgenţă după coronavirus, dar respingem o uniune a datoriilor creată pe uşa din spate'', a fost opinia tranșantă a cancelarului austriac Sebastian Kurz.

Comisia Europeană a avertizat la începutul acestei luni cu privire la o posibilă recesiune de ''proporţii istorice'' în UE din cauza pandemiei COVID-19, estimând o scădere a PIB-ului comunitar de 7,7% pentru anul în curs, faţă de 4,5% cât a fost această scădere în urma crizei financiare din 2009.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova