Republica Moldova
Citiți pe site-ul Sputnik Moldova reportaje despre oameni ieșiți din tipare, istorii cutremurătoare și fenomene care au loc în societatea noastră

Efectul carantinei: De ce în situații de stres crește sau scade pofta de mâncare

Aflați în autoizolare la domiciliu, din cauza pandemiei de coronavirus, mulți oameni povestesc că le-a crescut pofta de mâncare. Pe rețelele de socializare circulă intens glume despre această reacție la stres. De ce unora le scade, iar altora le crește apetitul?
Sputnik

CHIȘINĂU, 16 apr – Sputnik. Dorința de a mânca este strâns legată de dorința de a trăi, de a supraviețui. De ce în situații de stres oamenilor le crește sau le scade pofta de mâncare?

Care moldoveni sunt cel mai afectați psihologic de pandemia COVID-19

Filosoful și psihologul Anna Kirianova, care este din Federația Rusă, oferă o explicație interesantă pe YouTube.

Pofta de mâncare sporită arată capacitatea omului de a opune rezistență agresorului – fie că este vorba de o persoană, fie că este vorba de o situație.

Animalele înfuriate își atacă agresorul, mușcându-l. Oamenii nu-și permit să se comporte la fel ca animalele atunci când sunt supărați, dar toată revolta și-o proiectează pe mâncare - mușcă din bucate, spune Anna Kirianova.

Apetitul trebuie controlat, dar dorința de a mânca mai mult la supărare indică faptul că omul are instincte sănătoase - de autoapărare și supraviețuire, potrivit Annei Kirianova.  

Unii „înfometați” simt că au nevoie de carne, în timp ce alții își sting stresul cu dulciuri. A vrea ceva dulce înseamnă a căuta consolare, liniștire, echilibru emoțional.

Să ne amintim de poemul „Moartea căprioarei” al lui Nicolae Labiș, în care poetul își povestește experiența unei vânători din vara secetoasă a anului 1946: „De pe frigare tata scoate-n unghii/Inima căprioarei şi rărunchii./Ce-i, inimă? Mi-i foame! Vreau să trăiesc, şi-aş vrea.../Tu, iartă-mă, fecioară - tu, căprioara mea!/Mi-i somn. Ce nalt îi focul! Şi codrul, ce adânc!/Plâng. Ce gândeşte tata? Mănânc şi plâng. Mănânc!”.

Anna Kirianova spune că pofta de mâncare poate fi potolită bând cu înghițituri foarte mici un pahar de apă. 

Mult mai periculoasă este lipsa poftei de mâncare în situații de stres, mai ales pe termen lung, afirmă Anna Kirianova. O asemenea stare indică o scădere a capacității omului de a opune rezistență factorilor externi.

Pe termen scurt, de câteva zile, abținerea de la mâncare nu are consecințe negative – apetitul revine treptat în majoritatea cazurilor, pe măsură ce omul începe să depășească situația negativă.

Atunci când lipsa poftei de mâncare durează o perioadă mai îndelungată, persoana aflată în dificultate trebuie ajutată, iar suportul cel mai calificat i-l poate oferi un psihoterapeut, menționează Anna Kirianova.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova