Republica Moldova
Citiți pe site-ul Sputnik Moldova reportaje despre oameni ieșiți din tipare, istorii cutremurătoare și fenomene care au loc în societatea noastră

COVID-19 ar putea declanșa o criză economică la nivel mondial: efectele asupra Moldovei

Coronavirusul ar putea genera efecte negative asupra creşterii economice la nivel global în anul 2020, spun economiștii. Care ar fi efectele unei eventuale crize economice mondiale asupra Moldovei.
Sputnik
COVID-19 ar putea declanșa o criză economică la nivel mondial: efectele asupra Moldovei

Efectele epidemiei de coronavirus se fac tot mai resimțite nu doar la nivelul sănătății publice la nivel mondial. În urma măsurilor luate de autoritățile mai multor țări, în scopul gestionării crizei medicale, efectele asupra economiei mondiale nu se lasă mult așteptate. Astfel, economiștii nu exclud că pandemia ar putea duce la declanșarea unei noi crize la nivel mondial.

„După 11 ani de creștere economică, cea mai lungă perioadă de creștere economică, economiștii se întrebau cine va fi declanșatorul unei noi crize economice. Unii presupuneau că această criză va veni din China, legat de încetinirea creșterii economice, dar nimeni nu a anticipat că o criză economică poate fi adusă anume de un virus”, a declarat expertul economic Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „La Ordinea Zilei” de la Sputnik Moldova.

Cert este că în cazul unei crize economice mondiale, Moldova va fi direct afectată.

„Vreau să sper că acest virus nu va fi declanșatorul unei crize mondiale, dar dacă aceasta va veni, totuși, atunci lucrurile vor fi destul de triste pentru toți, inclusiv și pentru Republica Moldova”, a adăugat Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, o eventuală criză mondială va duce la deprecierea monedei naționale în raport cu euro și dolarul, lucru ce se va resimți imediat în ratele creditelor bancare, în facturile care vor fi mai mari și în puterea de cumpărare a cetățenilor. Cert este că unele sectoare ale economiei Moldovei deja au fost afectate.

„Până ce, pentru Moldova, pe lângă oamenii bolnavi, cei intrați în panică și cei fortați să-și ia concedii, sectorul energetic a fost cel care a fost primul lovit. Datorită micșorării consumului și a neînțelegerilor între producătorii de produse petroliere, piața petrolieră s-a prăbușit, prețul la produsele petroliere au scăzut dramatic. Dacă în decembrie un litru de petrol costa 7 lei și 40 de bănuți, acum costa 4 lei și 20 de bani. Vedem o reducere de tocmai trei lei a prețului materiei prime, ceea ce înseamnă că am putea asista la ieftinirea benzinei, plus celelalte componente energetice, care sunt direct sau indirect legate de petrol”, spune Veaceslav Ioniță. 

Cert este că unii moldoveni care și-au planificat vacanțe peste hotare, vor rămâne doar cu visele, în schimb cu banii în buzunar.

Pronosticuri sumbre: O nouă criză economică mondială este iminentă

„Dacă ne uităm la turism, pe plan international, industria turismului înregistrează vânzări de un trilion de dolari. Un milliard de oameni, anual, pleacă peste hotare. La acest capitol, Moldova este afectată pozitiv, și vă explic de ce. La noi, la fiecare turist care vine îi revine 16 moldoveni care merg în turism în afară. Noi avem 310 mii de turiști care oficial pleacă peste hotare. Acum dacă vreo două săptămâni moldovenii nu vor merge în vacanță peste hotare, noi vom economisi cel puțin vreo 10-15 milioane de euro. Asta e partea care nu ne lovește”, adaugă Veaceslav Ioniță.

 Expertul a ținut să amintească care au fost efectele crizelor din 1998 și 2008 asupra Moldovei.

„Dacă e să ne uităm ce s-a întâmplat în 1998, 2008-2009, 2014-2015. Ultimul lucru care afectează Republica Moldova este scăderea exporturilor. Noi am avut o scădere a exporturilor de 3-4 sute de milioane de dolari. Având în vedere că de mai bine de un an și jumătate exporturile noastre nu cresc, o eventuală scădere a exporturilor va fi destul de tristă. La fel, vor scădea și remitențele. Vreau să vă spun că remitențele oficiale nu sunt atât de mari, dar neoficial oamenii aduc acasă bani. Așa s-a întâmplat și în cazul crizelor anteriorare”, conchide Veaceslav Ioniță