Rusia, în fața șantajului: De ce SUA și saudiții îi presează pe ruși

De ce Arabia Saudită exercită presiuni asupra Rusiei la comanda SUA și cine are cele mai mari șanse să iasă victorios din criza provocată de prăbușirea prețurilor la petrol, aflați într-un material semnat de Alexei Muhin.

MOSCOVA, 12 mar – Sputnik, Alexei Muhin. Corecția prețurilor pe piața petrolieră a provocat presiuni asupra Rusiei.

Arabia Saudită s-a grăbit să declare despre o nouă majorare a producției de petrol (de această dată – până la 13 milioane de barili pe zi), iar SUA – despre faptul că vor examina posibilitatea de a spori presiunile asupra companiilor rusești. Drept urmare, prețurile la petrol și cursul rublei, care începuseră să crească, au început să scadă.

Riadul și Washingtonul manipulează premeditat cu prețurile la petrol și cursul valutar pentru a încerca prin șantaj să alunge Moscova de pe piața energetică și să destabilizeze situația politică în Rusia.

Întreruperea acordului OPEC+, vă reamintim, a început cu un ultimatum, pe care saudiții l-au înaintat Rusiei. Au fost înaintate niște cerințe care contraveneau intereselor Rusiei cu privire la o reducere a producției de petrol. În esență, e vorba de un șantaj: fie acceptați condițiile noastre, fie vom prăbuși piața.

După refuzul Rusiei de a accepta nota ultimativă, Arabia Saudită a anunțat o sporire imediată a producției cu 12,3 milioane de barili pe zi, ceea ce a și provocat prăbușirea pieței.

Rusia a fost gata de un compromis cu partenerii, luând în considerație existența pe termen mediu a unei presiuni asupra cererii, drept urmare a răspândirii coronavirusului. Însă, șantajul este inacceptabil pentru Rusia. Rusia nu cedează șantajului.

Acum trei ani Rusia a acceptat o înțelegere pentru a stabiliza piața. Într-un anumit moment acordul a avut un rol pozitiv, însă prelungirea lui a dus la faptul că de pe piața era retras petrolul ieftin, care era înlocuit cu petrolul ieftin de șist american. Toate reducerile producției OPEC+ au fost compensate în totalitate (și destul de rapid) de producția americană (în 2016 ramura hidrocarburilor de șist era în pragul falimentului). Saudiții convinseseră negociatorii ruși (Ministerul Energeticii) de necesitatea acestui acord. Acest lucru le era necesar pentru a menține IPO (adică, plasarea acțiunilor) a companiei de stat Saudo Aramco. Prin urmare, acordul a fost prelungit, iar IPO a fost realizat cu succes. În același timp, Arabia Saudită a oferit credite fără dobândă investitorilor cu garanția de a menține valoarea acțiunilor Saudi Aramco (reamintim, în urma eșuării înțelegerii acțiunile s-au prăbușit cu 10 la sută, după care vânzările lor au fost suspendate).

Atât timp cât acordul era valabil, deficitul bugetar al Arabiei Saudite s-a redus cu 12,9 la sută din PIB în 2016 până la 3,8 la sută din PIB în 2019 (potrivit datelor IHS Markit). A fost lansat un program strategic pentru diminuarea „dependenței de petrol” și diversificarea economiei din contul unor investiții masive în infrastructură, turism și capitalul uman.

Totuși, în perioada funcționării acordului OPEC+, producția americană de șist a ieșit în plus. A fost finalizată crearea unei infrastructuri de export. În opinia agențiilor occidentale, reducerea producției OPEC+ a fost suspendată în mai multe rânduri de un factor salvator pentru producătorii americani ai hidrocarburilor de șist, ceea ce le-a permis să supraviețuiască în condiții de criză și apoi să revină la o creștere. Analiștii Citigroup au oferi prognoze pozitive, potrivit cărora spre 2023 extracțiile în cel mai mare câmp petrolier Permian vor spori cu 60 la sută, urmând să ofere mai mult petrol decât toate statele OPEC la un loc, cu excepția Arabiei Saudite.

Toate aceste succese ale SUA și saudiților a fost posibile datorită participării Rusiei în acordul OPEC+. De ce anume acum a fost înaintat acest ultimatum? O întoarcere bruscă a Arabiei Saudite este nu doar coordonată cu Washingtonul, ci reprezintă chiar o comandă direct. Acest lucru este demonstrate nu doar de multiplele declarații ale oficialilor administrației americane, dar și de convocarea fără de precedent a ambasadorului rus de către Ministrul Finanțelor al SUA, Steven Mnuchin, care a cerut direct Rusiei să-și asume responsabilitatea pentru destabilizarea piețelor, adică să revină la acord, acceptând condițiile saudiților. În același timp, ambasadorul saudit nu a fost convocat la Ministerul Finanțelor al SUA.

Aici ne-am putea aduce aminte de numeroasele declarații ale lui Trump în care amenința să ia măsuri și să tragă OPEC la răspundere. Mai multe decât atât, președintele american și-a exprimat susținerea pentru proiectul de lege NOPEC – “Împotriva cartelurilor producătorilor și exportatorilor de petrol”, readus în actualitate în 2018. În același timp, convocarea la Mnuchin reprezintă, în esență, o tentative de a impune Rusia să revină la acordul de cartel.

Am putea să presupunem că partenerii saudiți, înaintând nota ultimativă, erau convinși că Rusia nu va avea curajul să-l respingă. Nu doar din motive ce țin de piață/economice, dar și de cele politice. Evident, aceștia mizau pe faptul că autoritățile ruse, în contextul adoptării unor amendamente constituționale, nu va recurge la o recurge la o respingere a acordului, de frica instabilității socio-politice, care poate fi provocată de prăbușirea prețurilor la petrol și presiunilor asupra rublei.

Care este rostul acestui șantaj? Fie veți continua să subvenționați șistul american, fie vom prăbuși piața – cu toate urmările economice și politice. În cazul dat, saudiții se prezintă ca niște lobby-ști direcți ai intereselor americane, iar SUA în acest caz se implică direct în politica internă a Rusiei, folosindu-se de procesul politic intern drept un mijloc de presiuni.

Reacția lui Mnuchin amintește de o isterie. În prezent, saudiții și ramura americană a hidrocarburilor de șist, care reprezintă în ultimul timp unul din motoarele creșterii economice a SUA și un as în mâneca lui Trump în alegerile primare, a ajuns într-o situație vulnerabilă. “Revoluția de șist” riscă să se transforme pentru ei într-o catastrofă de șist. Potrivit Wall Street Journal, zeci de companii, împovărate de datorii, inclusiv Chesapeake Energy Corp. și Whiting Petroleum Corp. Se confruntau cu probleme financiare și până la prăbușirea prețurilor la petrol. Acum a acțiunile acestora pierd rapid din valoare, capitalizarea liderilor din domeniu scade cu 30-50 la sută. În opinia publicației, spre deosebire de situația diminuării prețurilor în 2014, acum sectorul financiar americane nu va putea ajuta companiile de șist pentru că și-a pierdut orice interes din cauza dividentelor reduse. Companiile mici sunt amenințate cu falimente în masa din cauza contractării mai multor credite.

Acum administrația SUA discută despre măsurile de susținere a companiilor din domeniul extracțiilor de șist, însă astfel de măsuri se confruntă cu o opoziție dură din partea unei bune părți a establishmentul economic și politic. La rândul său, Arabia Saudită se va putea confrunta cu un deficit bugetat foarte serios, care ar pune cruce pe reformele foarte ambițioase ale prințului Mohammad și ar pune în pericol stabilitatea politică în țară. Majoritatea experților occidentale sunt de părerea că Rusia are mai mari șanse decât saudiții de a ieși victorioasă din această situație. Aici e vorba nu doar de câteva zile și nici de câteva luni, dacă partea saudită nu va reveni la un dialog constructiv.

La rândul ei, Rusia este deschisă pentru un dialog.

• Urmărește-ne pe rețelele de socializare:|Facebook |Twitter |VK|Odnoklassniki |Instagram
• Accesaţi aplicaţiile mobile pentru iPhone și Android