În cadrul emisiunii "Sputnik Matinal", avocatul Iurie Mărgineanu a subliniat că moștenirea are loc în temeiul legii și/sau conform testamentului. De asemenea, Mărgineanu a remarcat că moștenirea se deschide la momentul decesului celui care a lăsat moștenirea, fie că este fizic constatat, fie că este declarat prin hotărâre judecătorească definitivă.
"Există moștenirea legală și moștenirea testamentară. Moștenirea este legală în cazul în care transmiterea moștenirii are loc în temeiul legii la persoanele rămase în viaţă. Moștenirea legală apare în cazul în care persoana decedată nu a lăsat testament, sau în cazul în care testamentul lăsat a fost declarat nul, dacă succesorul testamentar este nedemn ș.a. ", a explicat avocatul.
Potrivit lui, moștenitorii legali se împart în trei clase. Din clasa întâi fac parte: descendenţii (fiii și fiicele celui ce a lăsat moștenirea, la fel și cei născuţi vii după decesul lui, precum și cei adoptaţi); soţul supravieţuitor şi ascendenţii privilegiaţi (părinţii, adoptatorii) celui ce a lăsat moștenirea. Moștenitori de clasa a doua sunt: colateralii privilegiaţi (fraţii și surorile) și ascendenţii ordinari (bunicii, atât din partea tatălui, cât și din partea mamei) ai celui ce a lăsat moștenirea. Din clasa a treia de moștenitori fac parte: colateralii ordinari, adică unchii și mătușile celui ce a lăsat moștenirea.
"Moștenitorii se prezintă la notar cu certificatul de deces a persoanei decedate acolo unde defunctul avea viză de reședință sau trăia permanent. De exemplu, în cazul soțului supraviețuitor acesta dobândește o pătrime ca moștenitor legal, iar restul bunurilor se împarte între copii, dacă aceștia există. Astfel, moştenitorii din clasa a doua vin la succesiune doar dacă nu există moştenitori din clasa întâi sau dacă aceştia sunt renunţători sau nedemni, cei din clasa a treia – doar dacă nu sunt moştenitori din primele două clase", a precizat Mărgineanu.
Totuși, moștenirea testamentară are prioritate față de moștenirea legală, normele celei din urmă fiind aplicabile în cazul în care persoana nu a dispus prin testament cu privire la soarta bunurilor sale. Mai mult, persoana abilitată cu autentificarea testamentului, martorii și persoanele care semnează testamentul nu au dreptul să divulge informațiile privind conținutul testamentului până la data deschiderii moștenirii.
"Testamentul poate fi redactat de către testator personal sau, la cererea acestuia, de către notar ori de către persoanele abilitate cu autentificarea testamentului. Dacă testatorul nu poate semna testamentul, atunci, la solicitarea lui, testamentul va fi semnat, în prezența a doi martori, de o altă persoană a cărei identitate se stabilește de către notar", a subliniat avocatul.
Ce drepturi succesorale are soțul supraviețuitor? Cine moștenește datoriile defunctului? Care este rolul gradului de rudenie? Ce fel de testamente sunt prevăzute de lege? Acestea dar și alte răspunsuri le puteți afla din interviul audio atașat.