Reluarea ostilităților în nordul Siriei este în interesul Statelor Unite, care are nevoie de un pretext pentru a rămâne în Siria.
Publicația Al-Masdar notează că, la data de 20 ianuarie, aviația militară rusă a aplicat cea mai puternică lovitură de la începutul acestui an asupra pozițiilor militanților Statului Islamic, situate la vest de orașul sirian Aleppo. Cu o zi mai devreme, militanții sirieni au încercat să atace baza aeriană Khmeimim din provincia Latakia cu ajutorul dronelor. Sistemele ruse de apărare aeriană au distrus țintele, fără a cauza distrugeri bazei.
Cine se face vinovat
Ministerul rus al Apărării consideră că principala vină pentru agravarea situației din zona Idlib îi revine grupului terorist Hay'at Tahrir al-Sham, care dispune de aproximativ 20 de mii de militanți, iar această escaladare în Siria jihadiștii o adresează Occidentului, în speranța că acesta își va majora sprijinul.
Moscova îi amintește cu regularitate Washingtonului de rolul și locul său în regiune. Viceministrul de Externe al Rusiei, Serghei Riabkov, a declarat ieri: "Tot ceea ce face SUA în Siria din punctul de vedere al prezenței militare este ilegal".
Cu toate acestea, Statele Unite nu-și schimbă poziția în ceea ce privește prezența sa ilegală în Siria. Acțiunile militare permanente ale „rebelilor” este o șansă pentru SUA de a justifica cumva sau de a-și extinde prezența ilegală pe teritoriul sirian.
Occidentul și-ar dori să dea peste cap planurile Siriei, Rusiei, Iranului și Turciei pentru a împiedica restabilirea autorității legitime a Siriei în zonele de la est de Eufrat. Până la urmă, acolo americanii controlează bogatele zone petroliere. Dacă „scutul uman”, sub forma unor grupări armate ilegale kurde și arabe, va dispărea de-a lungul râului, controlul asupra petrolului sirian va reveni inevitabil Damascului. Sprijinind politica agresivă a SUA în Orientul Mijlociu, aliații europeni și regionali înțeleg că s-au pomenit în impas. Și totuși, contrar intereselor naționale, acestea nu pot ieși joc fără un ordin al Washingtonului. Doar Ankara a dovedit că dispune de suveranitate reală.
Potrivit celei mai mari agenții turce de presă Anadolu, „în prezent, forțele americane sunt prezente în 11 baze militare și posturi din zonele ocupate de Unitățile de Apărare a Poporului YPG și Partidului Muncitorilor din Kurdistant (PKK) în provinciile Hasek, Rakka și Deir ez-Zor”. Ce fac trupele americane acolo?
Reprezentantul Ministerului rus al Apărării, Serghei Rudskoi, a declarat anterior: ”Pe lângă pregătirea militanților, structurile americane din Siria se ocupă de prădarea obiectivelor strategice din industria petrolului și a zăcămintelor care aparțin guvernului sirian legitim”.
Intervenție inevitabilă
Pe 17 ianuarie, forțele guvernamentale siriene și aliații lor au început să exercite presiuni asupra teroriștilor din nord-vestul Siriei pentru a prelua controlul asupra regiunilor din sudul și vestul provinciei Aleppo (care face parte din zona de deescaladare Idlib). Mai bine de trei zile continuă schimbul de focuri de mortiere și rachete de artilerie. Pe linia de confruntare au fost dislocate forțe suplimentare din mai multe zone ale provinciilor Aleppo, Deir ez-Zor, Hama și Latakia, artilerie, vehicule blindate, precum și unitatea forțelor speciale iraniene ”Kods”.
Mai devreme sau mai târziu, Republica Arabă va fi eliberată complet de grupurile armate ilegale și de prezența americanilor. Problema unei anumite „autonomii a Kurdistanului de Vest în cadrul noii Sirii” este una inventată. Orice compromisuri - din contul integrității teritoriale a Siriei - sunt excluse, aceasta este poziția comună și principială a Damascului, Moscovei, Teheranului și a Ankarei.
Potrivit președintelui turc Tayyip Erdogan, chiar și existența unor divergențe între Rusia și Turcia privind regiunea Idlib nu duc la deteriorarea relațiilor strategice dintre cele două țări. În cele mai dificile condiții politico-militare, Iranul arată o fermitate de invidiat. În ciuda opoziției acerbe a Statelor Unite și a aliaților săi regionali, Siria se îndreaptă ferm spre pace - în doar 24 de ore, peste 900 de refugiați s-au întors din străinătate în țară.