Mai exact, acum trei ani, CCM a declarat nule mai multe prevederi din Constituţie, introduse prin reforma din iulie 2000, inclusiv alineatele 1, 3, 4 şi 5 de la articolul 78 în redacţia actuală a Legii Supreme.
Totodată, CCM a statuat că rămâne în vigoare mecanismul anterior de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova, adică votul universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
Deși timp de 16 ani în ţara noastră au funcţionat anumite mecanisme specifice republicilor parlamentare, asupra acestora plana o alură de neconstituţionalitate şi de nulitate, iar acest lucru a fost descoperit abia în 2016 de către Înalta Curte.
La trei ani de la acea decizie, în spațiul public apare din nou un interes curios pentru articolul 78 din Constituție. De această dată, se face referință la neconstituționalitatea hotărârii din 4 martie 2016 și se sugerează că este necesar de a fi modificată Constituția din nou, așa încât șeful statului să fie ales de către Parlament și nu de către popor. Sunt două soluții aplicabile în cazul dorinței de a reveni la alegerea președintelui țării de către Legislativ: fie Curtea Constituțională își revede propriile hotărâri, fie prin modificarea Constituției de către Parlament.
Alexandru Tănase, cel care în 2016 ocupa funcția de președinte al Curții Constituționale, vreme în care CCM a decis revenirea la modalitatea de până în 2000 de alegere a președintelui țării, a declarat pentru Sputnik Moldova că suntem în zona unor speculații, întrucât nu este într-atât de simplu să faci acest lucru.
”Decizia din 2016 este una în vigoare. Toate discuțiile acestea sunt simple speculații. În ceea ce ține de intenția modificării Constituției de către Parlament, nu este chiar atât de ușor. Trebuie să ai cel puțin un an de zile la dispoziție și o majoritate constituțională. Procedura e complicată: trebuie să mergi la CCM, după care timp de șase luni de zile Înalta Curte nu examinează această chestiune, iar ulterior Parlamentul are la dispoziție încă jumătate de an. Trebuie să ne debarasăm de obișnuința de a crede în aberații”, a declarat Alexandru Tănase.
În ceea ce ține de revizuirea hotărârii din 2016 de către Curtea Constituțională, Alexandru Tănase spune că într-o țară în care oamenii nu respectă legea e posibil orice, însă în mod normal acest lucru este inadmisibil.
”CCM are dreptul să își revizuiască hotărârile doar în două în cazuri, atunci când există o hotărâre a Curți Europene ori atunci când există o modificare a legislației. Nici una, nici alta nu există în cazul de față, astfel nu văd cum CCM ar putea să-și modifice hotărârea. Repet, suntem în zona unor manipulări și speculații fără substanță care au scopul de a devia atenția societății de la problemele reale”, spune Alexandru Tănase.
Șeful statului, Igor Dodon, a declarat recent că formula actuală de alegere a președintelui țării nu trebuie modificată, iar procedura alegerii președintelui prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat este una corectă.
”Consider că președintele țării trebuie să fie ales de către popor așa cum a fost și la precedentele alegeri. Nu e cazul să umblăm la Constituție”, a declarat Dodon.
Președintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov, susține că decizia din 4 martie 2016 a fost una anticonstituțională și e necesar să se revină la alegerea președintelui țării de către Parlament, însă doar după niște consultări publice cu societatea.
”Atunci, în 2016, patru persoane au decis ca președintele țării să fie ales de popor, adică magistrații de la CCM, Parlamentul nu a susținut. Punctul meu personal de vedere e că atunci a fost o greșeală când s-a modificat Constituția. Consider că ar trebui să revenim la vechea modalitate, însă după o serie de consultări publice. Noi trebuie să decidem odată și pentru totdeauna, să nu fie modificată Constituția permanent”, a declarat Dumitru Diacov în cadrul emisiunii ”Logica Puterii” de la Sputnik Moldova.
Expertul în drept constituțional Alexandru Cuznețov admite dorința unor politicieni de se reveniri la vechea modalitate de alegere a peședintelui țării, însă nu ar fi oportun ca în această situație să intervină Curtea Constituțională, ci Parlamentul.
”Poate fi un asemenea scenariu, având practica din această vară când CCM și-a revăzut propriile hotărâri. Curtea Constituțională poate să-și revadă orice hotărâre, însă este inoportună intervenția CCM în acest caz și nu doar. O soluție ar fi intervenția parlamentară, adică modificarea constituției cu votul a 67 de deputați”, a declarat Cuznețov.
Amintim că alegerile prezidențiale în Republica Moldova ar urma să aibă loc în toamna anului viitor. La scrutinul precedent, favoriții campaniei prezidențiale au fost liderul PAS, Maia Sandu, și președintele PSRM, Igor Dodon, cel din urmă a obținut mai mult decât contracandidata sa.