Părinţii, şcoala și societatea contribuie la formarea unui mediu în care generațiile devin tot mai fragile și incapabile să facă faţă criticilor, spun specialiștii. Totuși, rolul de bază în educarea copiilor le revine părinților, iar vina în situația în care ne-am pomenit îi aparține în primul rând familiei.
Potrivit psihologului Zinaida Gribincea, familia are cel mai important rol, întrucât contribuie la formarea unei imagini de sine a copilului, fapt ce îl ajută pe acesta să ajungă ulterior un membru deplin al societății. Un om care nu are o imagine de sine pozitivă nu va putea să-și exprime punctul de vedere, chiar dacă celelalte două elemente vor contribui la dezvoltarea acestei calități.
"Un om care a fost stimulat de către părinți să-și exprime punctul de vedere de la o vârstă fragedă, nu a fost tolerat atunci când a greșit ci, din contra, i-au fost arătate greșelile, doar acești copii își vor forma o atitudine critică și vor fi învățați cum să-și expună punctul de vedere", a explicat Gribincea.
Mai mult, psihologul afirmă că părintele trebuie să fie o autoritate în fața copilului său, dar în același timp să-i servească drept model eficient de comportament și gândire.
"Fiecare om este o personalitate distinctă, cu un parcurs unic și trăsături de caracter individuale. Atitudinea grijulie, protecție, dragoste și înțelegere – de aceste calități trebuie să dea dovadă părinții. În același timp, copiii trebuie să fie respectuoși și recunoscători față de cei care i-au dat viață", a menționat psihologul.
Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.