CHIȘINĂU, 25 mai - Sputnik, Silvia Zavadovschi. Republica Moldova este lider detașat în topul țărilor UE dependente de banii transferaţi de peste hotare. Potrivit datelor Băncii Mondiale, numai anul trecut, moldovenii care muncesc în afara țării au trimis acasă 1,83 de miliarde de dolari.
Cifra a situat Moldova pe locul nouă în topul mondial al țărilor cu cei mai mulți bani primiți de peste hotare, raportați la Produsul Intern Brut. Mai exact, anul trecut, banii transferaţi acasă de moldovenii care muncesc în străinătate au constituit 16,1% din PIB-ul țării. Dacă am lua în calcul doar statele din Europa, Republica Moldova ar fi lider detașat la acest capitol.
Și, atenție! Aici vorbim doar despre transferuri bancare. Dacă ar fi luați în calcul și banii trimiși prin pachete sau cei transmiși prin rude și cunoscuți, cifra ar fi cu mult mai mare.
Taxa invizibilă pe care o plătim pentru banii de peste hotare
Așa cum „bățul are două capete” și fenomenul emigrației părinților în scop de muncă nu are doar beneficii, ci și efecte negative, efecte care își fac apariție în timp, încet și sigur. Și dacă anterior aceste efecte erau mai puțin vizibile, în ultimii ani ele au început să fie tot mai accentuate, iar astăzi, când privim în urmă, vedem că în schimbul banilor primiți de peste hotare, Moldova a plătit cu a avut mai de preț - resursa umană. Și pierderile sunt mari nu doar în ceea ce privește cantitatea, ci și calitatea.
Iar acest lucru este confirmat de cifrele oficiale care arată că Moldova pierde anual nu doar cei aproximativ 2000 de moldoveni care se stabilesc cu traiul peste hotare, dar pierde și din calitatea celor rămași acasă.
Lucru este demonstrat de rata înaltă a delicvenței juvenile, cifra tot mai mare a tinerilor care consumă alcool și substanțe interzise de la o vârstă fragedă, dar și cifra record a tinerilor care nici nu învață, nici nu lucrează și nici nu sunt în cadrul unei formări profesionale. Dar să le luăm pe rând.
Copiii Moldovei – orfani, cu părinți în viață
Tinerii de astăzi sunt copiii anilor 2000, ani când moldovenii au început să plece masiv la muncă peste hotare. Mulți dintre tinerii de astăzi au crescut fără supravegherea unuia sau a ambilor părinți, după ce aceștia au luat calea străinătății.
Cei mai mulți dintre acești copii au rămas în grija bunicilor sau a rudelor apropiate. Ei au fost asigurați cu lucruri materiale, cumpărate pe banii făcuți peste hotare, dar au fost lipsiți de ceea ce este mai important - investiția emoțională.
„Asigurarea materială reprezintă doar un aspect al vieții, care nu poate compensa acele achiziții emoționale, comportamentale și axiologice pe care trebuie să le dobândim etapizat, sub influența modelului parental”, spune psihologul Zinaida Gribincea.
„Copii au nevoie în primul rând de dragostea părinților, împărtășirea emoțiilor, protecția acestora și apoi de acoperirea necesităților financiare”, spune sociologul Natalia Vladicescu.
Cert este că, în lipsa modelului parental și a controlului părinților, indivizii ajung să fie vulnerabili din punct de vedere psiho-emoțional, spun specialiștii.
„Un copil care nu beneficiază direct de prezența părinților, se poate simți abandonat, fizic și emoțional, și poate experimenta diverse stări, de la indispoziție, apatie, singurătate, până la depresie și alte afecțiuni cu impact profund și de durată. În momente de criză personală, copilul nu beneficiază de înțelegere și aprobare din partea părinților, fapt ce amplifică emoțiile pe care le trăiește cu referire la anumite situații cotidiene, când prezența părinților este absolut necesară pentru a-i oferi copilului sentimentul securității și a dragostei necondiționate. În cazuri grave, copilul dezvolta depresie sau tulburări din zona depresiei cu ideație suicidală, care influențează nu doar calitatea vieții, dar îi pun viața în pericol”, spune psihologul Zinaida Gribincea.
„Unii adolescenți ai căror părinți sunt plecați peste hotare caută să-și împlinească necesitatea afectivă prin relaționarea cu prieteni mai mari ca ei, care nu întotdeauna au o influență pozitivă. Așa apare consumul de alcool, droguri, ceea ce duce la săvârșirea infracțiunilor”, a declarat sociologul Natalia Vladicescu pentru Radio Sputnik Moldova.
Astfel, deși majoritatea părinților care au ales să muncească peste hotare au luat această decizie pentru a le asigura copiilor un viitor, banii nu asigură și succesul individului.
„Starea materială nu reprezintă o garanție a succesului personal. Ar fi bine ca să le oferim copiilor nu peștele, dar undița cu care să-l prindă, altfel atentăm la capacitatea copilului de a se motiva pentru a atinge performanțe”, spune psihologul Zinaida Gribincea.
Acest lucru este confirmat și de cifrele oficiale din Republica Moldova, care arată că aproximativ 300 de mii de tineri, cu vârsta cuprinsă între 15 și 30 de ani, nici nu învață, nici nu lucrează și nici nu sunt în cadrul unei formări profesionale. Mai mult, unii continuă să trăiască pe banii părinților chiar și după ce își întemeiază o familie.
„Unele familii tinere continuă să trăiască în baza remitenților trimise de către de către părinții, inclusiv după ce își formează propriile familii”, adaugă sociologul Natalia Vladicescu.
Și acestea nu sunt singurele efecte negative ale migrației în scop de muncă a părinților. În lipsa supravegherii părintești, unii minori ajung să consume alcool sau alte substanțe interzise.
„Orice copil poate dezvolta un comportament deviant, indiferent că îi are sau nu pe părinți alături. Totuși, absența părinților sporește gradul de vulnerabilitate a adolescentului la provocările cu care acesta se confruntă. În lipsa unei monitorizări din partea părinților, copii ajung cu ușurință în mrejele viciilor și a infracționalității”, adaugă psihologul Zinainda Gribincea.
Iar cifrele Inspectoratului General de Poliție demonstrează că Moldova a început să culeagă „roadele” și la acest capitol. În ultimii 10 ani, anual, aproximativ 1200-1300 de minori comit infracțiuni. Și asta nu e tot. Cu cât vârsta individului crește, cu atât gravitatea infracțiunii sporeşte.