CHIȘINĂU, 16 mai – Sputnik. Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a anunțat că se va adresa din nou Curții Constituționale pentru a solicita o explicație cu privire la data de când încep să curgă cele trei luni pe care Parlamentul le are la dispoziție pentru a crea Guvernul sau a vota legi. Potrivit Constituției Republicii Moldova, în cazul imposibilității formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, președintele Republicii Moldova, după consultarea fracțiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul.
”Intenționăm să ne adresăm, în cel mai apropiat timp, la Curtea Constituțională pentru a înțelege care este data limită pentru aceste trei luni prevăzute în Constituție”, a declarat șeful statului.
Adresarea lui Igor Dodon către Curte este motivată de faptul că o parte din juriști susțin că cele trei luni încep să curgă de la data validării de către Curtea Constituțională a rezultatelor alegerilor și a mandatelor de deputat (9 martie 2019), iar alții spun că din ziua ședinței de constituire a Parlamentului (21 martie). În aceste condiții nu este clar dacă ziua X este pe data de 9 iunie sau pe 21 iunie.
Dodon susține că juriștii din Aparatul Președintelui Republicii Moldova spun că acest termen de 3 luni ar trebui să înceapă din 21 martie, ziua când s-a convocat în ședința de constituire Parlamentul ales la 24 februarie.
”În funcție de termene, trebuie să se acționeze pentru crearea unei coaliții parlamentare”, a mai spus președintele țării.
Șeful statului și-a exprimat speranța că deputații pe ultima sută de metri vor conștientiza importanța creării unei majorități în Parlament pentru a evita alegerile anticipate.
”Trebuie să facem claritate asupra datei limite când Parlamentul trebuie dizolvat”, a menționat președintele.
După alegerile din 24 februarie 2019, cele 101 de locuri din Parlamentul de legislatura a X-a sunt împărțite în felul următor: deputații PSRM ocupă 35 de fotolii, democrații – 30, deputații din partea Blocului electoral ”ACUM” – 26, cei din Partidul ”Șor” – 7. De asemenea, în Parlament au acces și 3 deputați independenți.
Până în prezent, au fost câteva încercări între PSRM și Blocul Politic ACUM pentru a purta discuții cu privire la crearea unei majorități parlamentare, dar fără rezultat. Deputații de la ACUM insistă pe un pachet de legi pe care ei le numesc ”antioligarhice”, iar fracțiunea socialiștilor a pus în capul discuției următoarele principii: garantarea statalității și neutralității Republicii Moldova prin neaderarea la NATO sau alt bloc militar, reintegrarea țării, politica externă echilibrată, respectarea drepturilor cetățenilor indiferent de naționalitate și apartenență etnică, echitate socială, dezvoltarea economică și protecția valorilor tradiționale.
PSRM o va înainta pe Zinaida Greceanîi la funcția de președinte al Parlamentului>>>
Potrivit legislației naționale, președintele țării se va adresa la Curtea Constituțională cu solicitarea de a stabili dacă există circumstanțe de dizolvare a Parlamentului. Dacă Înalta Curtea va stabili existența acestor circumstanțe, atunci șeful statului va semna decretul cu privire la dizolvarea Parlamentului și stabilirea datei alegerilor parlamentare anticipate. Data scrutinului anticipat trebuie să fie stabilită nu mai devreme de 60 de zile și nu mai târziu de trei luni de la data dizolvării Parlamentului.