CHIȘINĂU, 23 mart – Sputnik, Silvia Zavadovschi. Republica Moldova este una dintre ţările cu cea mai mică suprafață împădurită din Europa. În prezent, zonele împădurite ocupă doar 11 la sută din teritoriul ţării. Asta, în condiţiile în care, pe continentul european, pădurile acoperă aproximativ 40 la sută din tot teritoriu.
Mai mult, dacă în țările nordice sau în întreaga Europă, cea mai mare suprafață a pădurilor se află în proprietate privată, în țara noastră, termenul de pădure privată este practic necunoscut.
Mai exact, din suprafața totală a pădurilor din țara noastră, care constituie 410 mii de hectare, doar 2.400 de hectare sunt deținute de proprietari privați, ceea ce constituie doar 0,6%.
Experții spun că această practică este defectuoasă. Și asta deoarece statul nu reușește să protejeze pădurile, așa cum o pot face proprietarii privați.
„Pădurea privată înseamnă un mai mare angajament. Statul are în gestiune o suprafață mare a Fundului Forestier. Asta înseamnă un volum mare, care nu întotdeauna este gestionat corect. Consider că agent economic poate gestiona o pădure mult mai bine, o poate proteja, conform cadrului normativ desigur, așa cum se practică în țările nordice”, a declarat Petru Vinari, coordonator Proiectul „Plantăm Fapte Bune în Moldova” în cadrul emisiunii „Obiectiv” de la Radio Sputnik Moldova.
Nu tot ce merge însă în țările cu cultură în creșterea și întreținerea pădurilor este valabil și pentru Moldova. O eventuală decizie a statului de cedare a pădurilor în proprietate privată ar putea fi fatală pentru Fondul Forestier din țara noastră.
„În țările de nord, precum Norvegia, Finlanda, Suedia, este o normalitate ca pădurile să fie date în gestiunea persoanelor juridice. Oamenii le dețin, așa cum dețin la noi viile și terenurile agricole. Avantajul lor este că, la ei, statul și oamenii merg în unison în ceea ce privește protejarea și gestionarea pădurilor. La noi lipsește însă educația. Moldovenii văd pădurea drept o sursă de lemne sau drept o bază de odihnă, un loc de unde pot fura plante pe care să le vândă. Oamenii noștri nu conștientizează care este rolul pădurilor”, adaugă Petru Vinari.
Faptul că pădurile de la noi sunt văzute doar drept o sursă de combustibil si o zonă de agrement este demonstrat și de cifra încălcărilor constatate de către Agenția „Moldsilva” pe parcursul anului trecut.
„Anul trecut au fost depistate 407 cazuri de încălcări în ceea ce privește Fondul Forestier. Dintre care, 306 vizează tăierea ilicită de pădure, 46 de cazuri de pășunat ilicit, 3 cazuri de braconaj și 50 de alte contravenții”, a declarat șeful Serviciul Fond Forestier, Arii Protejate şi Produse Accesorii din cadrul Agenției Moldsilva, Ghenadie Grubîi.
De menționat este că suma prejudiciului total provocat de aceste încălcări se ridică la peste un milion de lei.
Șef Serviciul Fond Forestier, Arii Protejate şi Produse Accesorii din cadrul Agenției Moldsilva, Ghenadie Grubîi, și coordonatorul Proiectul „Plantăm Fapte Bune în Moldova”, Petru Vinari, au vorbit în cadrul emisiunii „Obiectiv” și despre rolul pădurilor în natură și viața omului dar și care sunt consecințele pe termen lung ale tăierii pădurilor. Emisiunea integrală este atașată mai sus.